Sursa: Istoricul Metrorex S.A.
Petrache Poenaru este o stație a metroului bucureștean, care se regăsește pe magistrala M1 ,,Galbenă’’. Aceasta a fost deschisă în anul 1979.
Inițial, stația a purtat numele de ,,Semănătoarea’’ după o fabrică producătoare de mașini agricole. Aceasta a fost înființată în anul 1949 prin naționalizarea întreprinderii FICHET, filială a societății franceze Fichet-Bauche, care producea seifuri. Cel mai probabil, stația a fost construită pentru a permite o deplasare mai facilă oamenilor care lucrau în cadrul acestei fabrici.
Începând cu anul 2009 stația de metrou Semănătoarea își schimbă numele în Petrache Poenaru, în urma unei dezbateri publice, la care au participat locuitori ai Bucureștiului și Agenția pentru Strategii Guvernamentale. Petrache Poenaru (1799 – 1875) a fost un pedagog, inventator, inginer și matematician român care, în timpul studiilor la Viena unde pleacă datorită lui Tudor Vladimirescu, brevetează primul toc rezervor din lume, cu titlul ,,Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală’’. Invenția nu a fost, însă, produsă în serie, de aceea, titlul de inventator al stiloului este atribuit lui Lewis Edson Waterman.
Din punct de vedere arhitectural, stația de metrou are plafonul susținut de coloane care se regăsesc în mijlocul stației, dispuse de la un capăt la altul. Peroanele stației sunt de tip ,,platforme-laterale’’, garniturile de metrou rulând pe mijlocul stației. Podeaua peroanelor este acoperită cu gresie mozaicată, iar linia de siguranță este trasată cu marmură de culoare maro. Pereții stației sunt realizați dintr-o piatră care seamănă foarte mult cu cărămida.