Lucia Iorga

Lucia Iorga s-a născut în data de 27 iunie 1955 și a decedat la data de 4 aprilie 2021. Timp de peste 20 de ani a fost unul dintre cei mai apreciați psihologi din cadrul Ministerului Apărării Naționale, contribuind la pregătirea psihologică a mii de militari români pentru plecarea în teatrele de operații. A contribuit în mod decisiv la dezvoltarea psihologiei militare în România, fiind decorată cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler. A fost, de asemenea, unul dintre cei mai importanți specialiști români în domeniul psihologiei religiei.

• Familie

S-a născut la Ploiești, ca urmașă a vechiului neam al moșnenilor Bărbulești din Poiana-Ialomița, atestat în secolul al XVI-lea, înrudiți cu boierii Poenaru-Bordea. Descendentă directă a preotului Radu din secolul al XVIII-lea și a lui Barbu Poppa Radu, moșnean de Poiana și Pisculeasca (1788-1888). A fost fiica col. (r) ing. Mircea Stănescu (1923-2000), ofițer de carieră în arma Artileriei Antiaeriene, combatant în cel de-al Doilea Război Mondial, Cavaler al Ordinului Coroana României, comandant de regiment înainte de a fi înlăturat din armată în timpul represiunii comuniste, inginer energetician, și a Alexandrinei Costache (1932-2021), descendenta unei familii burgheze din Ploiești.

• Studii

A absolvit Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” din București, în 1974, și Facultatea de Filosofie-Istorie a Universității din București, specializarea Psihologie, în 1978, cu lucrarea de diplomă Contribuții la elaborarea profesiogramei meseriei de electrician PRAM. A lucrat ca profesor defectolog, a fost cercetător științific în cadrul Institutului de Științe ale Educației și psiholog la Întreprinderea de Transport București (aici a realizat lucrarea Teoria conducerii autoturismului) și la Ministerul Apărării Naționale. Din anul 1992 a fost profesor asociat la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității din București. A devenit doctor în psihologie la Universitatea din București, în anul 2002, cu teza Motivația comportamentului religios. A fost membru al Asociației Psihologilor din România și al Colegiului Psihologilor din România, iar în ultimii ani ai carierei s-a dedicat și psihoterapiei.

A fost căsătorită cu Victor Iorga (1954-2014), fiul profesorului de istorie Constantin Iorga, descendent al unei vechi familii de proprietari funciari, preoți și intelectuali din fostul județ Slam Râmnic. L-au avut împreună pe Filip-Lucian Iorga, istoric și scriitor.

• Activitate

A publicat volumul De la ateism la sfințenie. O abordare psihologică a motivației comportamentului religios (Elena Francisc Publishing, București, 2007), numeroase studii în reviste de specialitate și a luat parte la numeroase evenimente științifice și academice. Enumerăm câteva dintre studiile științifice prezentate la conferințe sau publicate, în volume ale unor conferințe științifice și în periodice precum Revista de Psihologie, Caietele Institutului Catolic, Univers Psyho, Biblioteca: „The Student’s Personality Form – Tool and Aid Support of School and Professional Orientation Activity”, „Argumente pentru existența activității pastorale în armată”, „Aspecte metodologice privind cercetarea motivației comportamentului religios”, „Valori laice – valori creștine – valori militare”, „Testele situaționale de grup ca probe proiective pentru comportamentul psihosocial”, „O mai justă ierarhie a valorilor prin redescoperirea credinței religioase”, „Cercetare asupra religiozității poporului român”, „Raportarea la aceleași valori – premisa unei bune comunicări”, „Caracter și veșmânt”, „Tendințe actuale privind psiho-pedagogia lecturii”, „Preocuparea pentru factorii psihologici ai lecturii în bibliotecile pentru copii”, „Autenticitatea actului pedagogic”, „Rutină și creativitate în activitatea profesională” (coautor), „Evaluarea fațetelor inteligenței și caracteristicile psihometrice ale instrumentelor specifice de evaluare” (coautor), „Perspective noi în selecția psihologică a viitorilor ofițeri ai armatei României” (coautor), „Profesiogramele specialităților militare între deziderat și realitate” (coautor).

În data de 1 iulie 1991, Lucia Iorga a fost angajată ca psiholog în cadrul Secției Expertiză Psihologică a Armatei, din cadrul Ministerului Apărării Naționale (U.M.  02515 București). Vreme de peste 20 de ani, Lucia Iorga a lucrat ca angajat civil, psiholog principal (expert IA) în cadrul Ministerului Apărării Naționale, a evaluat psihologic mii de candidați la cariera militară și la plecarea în misiuni militare internaționale și a conceput zeci de instrumente psihologice de testare (metodologii de examinare, baterii de teste, fișe de cunoaștere etc.). A fost, de asemenea, mentor pentru mulți psihologi mai tineri care s-au încadrat în sistemul militar și era recunoscută pentru competența, probitatea morală și devotamentul cu care s-a dedicat dezvoltării psihologiei militare. A fost primul doctor în psihologie din cadrul Armatei române.

Lucia Iorga și-a îndeplinit, în timpul facultății, serviciul militar și avea gradul de sublocotenent în rezervă (din anul 1978). În anul 2004 a fost decorată cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, pe baza următoarei motivații: „pentru activitatea susținută în perfecționarea organismului militar românesc, pentru disciplina și devotamentul dovedite în pregătirea de luptă în vederea transformării Armatei Române într-un partener de nădejde în cadrul NATO”.

În urma dispariției tragice și premature a Luciei Iorga, la 4 aprilie 2021, în timpul vârfului pandemiei de Covid-19, fiul acesteia, istoricul Filip-Lucian Iorga, alături de alți membri ai familiei, au decis să instituie o formă de omagiere a psihologului care a fost și rămâne un model profesional și uman. Astfel, familia Luciei Iorga acordă anual Premiul „Psiholog Doctor Lucia Iorga (1955-2021), pentru excelență în psihologia militară”, în valoare de 1000 EUR, sub egida celui mai important eveniment academic organizat de Centrul național militar de psihologie și sănătate comportamentală din cadrul Ministerului Apărării Naționale și de Societatea de Psihologie Militară. Premiul își propune să promoveze dezvoltarea cercetării academice, prin premierea celor mai relevante studii din domeniu, cu un accent pe încurajarea cercetătorilor și practicienilor aflați la început de carieră.