Constantin C. Iliescu (15 septembrie 1892, Roman – 30 octombrie 1978, București) este una dintre figurile emblematice ale medicinei românești, considerat pe bună dreptate fondatorul cardiologiei moderne din România. Membru titular al Academiei Române și personalitate respectată pe plan internațional, Iliescu a deschis drumuri complet noi într-un domeniu medical aflat atunci la început de dezvoltare.
Originar din orașul moldav Roman, cu ale sale străduțe istorice și atmosfera intimă de târg liniștit, tânărul Iliescu își descoperă vocația pentru medicină la București, unde absolvă Facultatea de Medicină. Dorința de perfecționare îl poartă apoi la University College Hospital din Londra, unul dintre centrele medicale de referință ale Europei – o experiență care avea să-i modeleze definitiv viziunea și ambițiile.
În 1945, într-o Românie care se reconstruia după război, profesorul Iliescu pune bazele primei clinici de cardiologie din țară, numită ASCAR – ASistența CARdiacilor. Această inițiativă nu era doar o premieră românească, ci un proiect avangardist chiar și la nivel european. Clinica a devenit pe loc un magnet pentru specialiști, pacienți și vizitatori ai lumii medicale, oferind o perspectivă modernă asupra tratării bolilor cardiace.
Devotat formării noilor generații de medici, Constantin C. Iliescu transformă ASCAR într-un veritabil Centru Național de Educație în Cardiologie. Medici interniști și pediatri venind din întreaga țară se specializau aici printr-un program intensiv de nouă luni; până în 1965, nu mai puțin de 120 de cardiologi fuseseră formați sub îndrumarea sa. Profesorul obișnuia să viziteze personal noile secții de cardiologie apărute în România, încurajându-i pe tinerii medici și dând tonul excelenței în domeniu.
Prezența sa energică a dus la crearea unor centre similare la Timișoara și Craiova, iar din 1961 au început să fie organizate conferințe anuale de cardiologie, adunând specialiști de renume care veneau să descopere eforturile inovatoare ale României în domeniu.
Între 1959 și 1973, profesorul Iliescu a fost președintele Societății Naționale de Cardiologie, iar între 1959 și 1975 a reprezentat România ca expert al Organizației Mondiale a Sănătății pe probleme cardiovasculare. S-a implicat în organizarea primului congres de cardiologie din țară, a participat la numeroase reuniuni internaționale și a publicat peste 200 de lucrări științifice, printre care o monografie importantă despre infarctul miocardic și volumul De vorbă cu studenții.
În semn de prețuire, Iliescu a fost decorat cu Ordinul Meritul Sanitar clasa I, distincție acordată pentru contribuții excepționale la sănătatea publică. Viața sa personală a fost la fel de ancorată în lumea culturală, fiind căsătorit cu Zizica Brăileanu, nepoata criticului literar G. Ibrăileanu.
Prof. Constantin C. Iliescu se stinge din viață pe 30 mai 1978, însă moștenirea lui continuă să pulseze în inima medicinei românești. Ca omagiu pentru întreaga lui activitate, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare din București poartă astăzi numele său – un nume recunoscut și respectat în întreaga lume medicală.