Povestea misterioasei statui din Cimitirul Bellu este strâns legată de destinul unei femei despre care s-a scris și s-a vorbit mai mult decât despre multe personalități ale vremii sale. Katalina Boschott, o tânără guvernantă de origine belgiană, renumită pentru frumusețea sa, a sosit în România la începutul secolului al XX-lea pentru a lucra în casa unei familii înstărite de medici, având grijă de copiii acesteia. Încă din timpul vieții, prezența ei a stârnit numeroase speculații și povești de salon. Unii susțineau că era iubita capului familiei în care locuia, alții vorbeau despre o relație cu un influent om de afaceri al Capitalei. De-a lungul timpului, imaginația contemporanilor a mers atât de departe încât i-au fost atribuite legături sentimentale cu George Assan, proprietarul celei dintâi mori cu aburi din București, cu Andrei Popovici sau chiar cu regele Carol I.
Dincolo de zvonuri, un singur lucru pare cert: Katalina a trăit o intensă poveste de dragoste, al cărei deznodământ avea să fie unul tragic. În vara anului 1906, aflată la Băile Herculane, tânăra a suferit o gravă criză de peritonită și a fost supusă unei intervenții chirurgicale. Operația s-a încheiat însă dramatic, iar Katalina Boschott și-a pierdut viața pe masa de operație. Nici astăzi nu se știe cu exactitate dacă moartea sa a fost cauzată de nepriceperea medicului care a intervenit sau dacă, așa cum au sugerat unele legende urbane, fusese victima unei otrăviri lente cu arsenic. Adevărul s-a pierdut odată cu timpul, lăsând loc misterului.
Îndurerat, bărbatul care a iubit-o a adus-o la București și a înmormântat-o în Cimitirul Bellu, unde i-a ridicat unul dintre cele mai cunoscute și enigmatice monumente funerare. Pe soclul acestuia era inscripționată în limba franceză fraza tulburătoare: „Cet animal de médecin m’a tué!” („Acest animal de medic m-a ucis!”), un mesaj care a alimentat și mai mult teoriile privind circumstanțele morții sale. Nu se știe nici astăzi la cine făcea referire această acuzație. Alături de ea erau gravate cuvintele „Herkulesbad – Mehadia, 11-12 Août 1906”, însă literele au dispărut de mult, smulse probabil de hoții care au crezut că sunt realizate din metale prețioase.
După moartea Katalinei, legenda a crescut odată cu trecerea anilor. Numeroase teorii au încercat să explice atât identitatea protectorului său anonim, cât și împrejurările decesului. Una dintre cele mai spectaculoase ipoteze îl implică pe celebrul medic legist Mina Minovici, al cărui mormânt se află în apropiere. Unii autori au sugerat că statuia guvernantei ar privi simbolic spre locul de veci al acestuia, într-un gest de reproș etern. Alții au găsit o legătură între moartea ei și studiile publicate de Minovici la scurt timp după aceea. În realitate însă, singura certitudine este că cei doi au fost contemporani, fără să existe dovezi care să susțină aceste scenarii.
Misterul este amplificat și de faptul că sculptorul monumentului, celebrul artist italian Raffaello Romanelli, nu a dezvăluit niciodată identitatea celui care i-a comandat lucrarea, limitându-se să afirme că era „un domn care dorește să rămână anonim”. Astfel, povestea Katalinei Boschott rămâne una dintre cele mai fascinante enigme ale Cimitirului Bellu, un amestec de frumusețe, iubire, tragedie și legendă, care continuă să stârnească imaginația vizitatorilor și astăzi.
