Existența statuii se leagă în sine de istoria unei femei frumoase, o guvernantă din înalta societate belgiană, pe nume Katalina Boschott. La începutul lui 1900 aceasta vine în România și se stabilește la familia unui medic pentru a avea grijă de copii.
Speculațiile pornesc chiar din timpul vieții sale și mai exact din momentul venirii sale aici, pentru că unii o consideră iubita respectivului, iar alții pledează pentru o eventuală relație a sa cu un bărbat foarte bogat din București. S-a vehiculat chiar că ar fi fost amanta lui George Assan proprietarul primei mori cu aburi de lângă Obor, ba a lui Andrei Popovici (cel care se credea ca ii este iubit) sau chiar a lui Carol I. Indiferent cine a fost însă iubitul ei, cert este că a trăit cu acesta o frumoasă poveste de dragoste la Băile Herculane (în 1906), unde, din nefericire, frumoasa Katalina suferă o criză de peritonită și moare pe masa de operații.
Nu se știe exact dacă decesul a survenit în urma nepriceperii doctorului care a efectuat operația sau în urma unei otrăviri constante cu arsenic (tot o speculație) de către soția iubitului Katalinei. Cert este că tânăra moare, iar iubitul îndurerat o îngroapă la cimitirul Bellu. Pe peretele monumentului a fost scris in franceză Cet animal de médecin m’a tué!” („Acest animal de medic m-a ucis!”). Nu se stie exact la ce medic s-a referit frumoasa guvernantă. Tot gravate în marmură erau și cuvintele Herkulesbad – Mehadia, 11-12, Août 1906, însă în locul literelor au rămas doar găurile, urmele lor, semn că hoții cimitirelor au trecut pe acolo și le-au smuls, crezând că sunt din aur.
Odată încheiată existența frumoasei doamne, speculațiile au înfierbântat imaginația tuturor. Cu unele ipoteze s-a mers chiar departe, presupunându-se o oarecare legătură între moartea Katalinei și doctorul Mina Minovici (mormântul acestuia se află la poziția cu numărul 52 pe o hartă a cimitirului, iar autorul ipotezei susține că guvernanta, înmormântată la figura 56, se uită către doctor la modul acuzator). Mai mult decât atât, cel care a speculat relația dintre ea și Mina Minovici a pus în legătură cu moartea acesteia și faptul că, la numai un an după decesul ei, Minovici a publicat „Sur la criminalité féminine en Roumanie”, în „Archives d‘anthropologie criminelle„. Singura realitate concretă din această presupoziție este faptul că cele două personaje au fost contemporane. Nu avem date certe referitoare la moartea Katalinei, nici autorul sculpturii în mărime naturală, Raffaelo Romanelli, nu a făcut niciodată dezvăluiri despre misteriosul personaj care i-a comandat lucrarea („un domn care dorește să rămână anonim”), probabil că prin arhive se mai păstrează certificate de deces, bilete de călătorie, acte de proprietate sau eventuale date care, coroborate, ar putea conduce către piste veridice și ar completa tabloul enigmatic al guvernantei belgiene.