Ioan Carp

Ioan Carp s-a nascut in anul 1842 si a decedat in anul 1892. Acesta a fost comandantul Regimentului 1 Artilerie, Comandantul Scolii de Ofiteri din Bucuresti, Directorul Arsenalului si atasat militar la Paris.

  • Studii

A urmat Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti (1859-1861, al 5-lea în promoţie), fiind repartizat la Batalionul 2 Geniu. A urmat apoi Şcoala Politehnică din Paris şi Şcoala de Aplicaţie de Artilerie şi Geniu din Metz, la absolvire fiind însumat în artilerie.

  • Activitate

A participat la Războiul de Independenţă, având gradul de locotenent–colonel şi funcţia de ajutor al comandantului Regimentului 1 Artilerie Craiova. A fost comandant al companiei de pontonieri la Giurgiu, cand a participat si la inabusirea razvratirii bivolarilor. Aici este grav ranit si decorat cu Virtutea militara.

Detine mai multe functii printre care ajutor de comandant al Regimentului 1 Artilerie (1877-1878), comandant al Scolii de Ofiteri din Bucuresti (1878-1879), Directorul Arsenalului (1879-1881 si 1885-1889), comandant al Regimentului 1 Artilerie (1881-1883), seful sectiei 2 din corpul Statului Major General (1883-1884) si atasat militar la Paris.

Inceteazaz din viata in 1892. Intr-un necrology publicat in Revista Armatei, se subliniau urmatoarele:

,,Inteligenţă deschisă, spirit ager şi viu, om cu temperament, iubitor al meseriei sale şi cu deosebire devotat ei, generalul Carp a pus, într-o carieră de 31 ani, toate puterile, toate facultăţile şi toate cunoştinţele sale în serviciul armatei. În diferitele ramuri în care a slujit a lăsat amintiri de onoare, de activitate, de amor al datoriei; unde părăsea, lăsa regrete; unde intra, era primit cu favoare de şefi, de egali, de subalterni, căci toţi îi cunoşteau valoarea, exactitatea la serviciu, spiritul de dreptate şi amenitatea.’’

În şedinţa Academiei Române din 29 noiembrie 1895 s-a dat citire testamentului Mariei Carp, soţia generalului, care lăsă Academiei Române moşia din Olteni, judeţul Teleorman. O parte din veniturile acesteia trebuia să alcătuiască un premiu de 7.000 lei care să fie, dat o dată la 3 ani, celei mai bune scrieri în limba română, făcută de un român, alternativ pentru o scriere militară şi pentru una civilă, începându-se cu cea militară. Subiectul pentru aceasta urma a se fixa de o comisie de şapte generali şi ofiţeri superiori, numită de Ministerul de Război, iar subiectul scrierii civile urma a fi stabilit de Academie. Premiul va purta numele „Marele Premiu General Ion Carp şi Maria Carp”.