Alexandru Marghiloman s-a născut pe 4 iulie 1854 in Buzău, Țara Românească si a decedat pe 10 mai 1925 in Buzău. Acesta a fost un om de stat conservator român care a îndeplinit funcția de prim-ministru al României în anul 1918 (martie–noiembrie) și a avut un rol decisiv în timpul Primului Război Mondial.
- Familie
Tatăl său, Iancu Marghiloman, era un mare arendaș al Țării Românești, iar mama sa, Irina Izvoranu făcea parte dintr-o familie înstărită din Oltenia. Despre Iancu Marghiloman, Duiliu Zamfirescu avea să scrie: „colon californian, arendaș, antrepenor, vânător de Bărăgan, jucător de carți, prefect – în cele mai bune relații cu lumea din București; miniștri, deputați si senatori, și cu lumea din provincie; alegatori, subprefecti, hoți de cai”. În 1890 Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei și sora Prințului Barbu Stirbey; cei doi au divorțat mai târziu, Elisa căsătorindu-se cu Ion I. C. Brătianu. Cum Marghiloman va deveni și el lider al Partidului Conservator, cei doi oameni politici se vor dușmăni toată viața.
- Studii
Alexandru Marghiloman a urmat Colegiul Sfântul Sava din București, iar apoi se va înscrie la Facultatea de Drept și la Înalta Școală de Științe Politice din Paris. După absolvire, în 1879 Alexandru Marghiloman va fi procuror și mai apoi judecător la Tribunalul Ilfov. În 1881, va demisiona pentru a deveni avocat, pentru ca trei ani mai târziu să fie numit avocat al statului. La 6 noiembrie 1884, Alexandru Marghiloman este ales deputat în Colegiul I Buzău.
- Activitate
Conservator și germanofil în preajma Primului Război Mondial, Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia devenită bolșevică în urma revoluției, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale. După ce a negociat pacea de la Buftea-București, Marghiloman a trimis trupe române la Chișinău pentru a stabiliza fosta gubernie țaristă devenită atunci Republica Democrată Moldovenească. După ce Sfatul aceasteia a votat Unirea Basarabiei cu România, Marghiloman a primit actul unirii și a acționat pentru recunoașterea acesteia. Finalul carierei politice a lui Marghiloman a fost unul extrem de controversat. În cadrul Consiliului de Coroană din 21 iulie 1914 poziţia lui Marghiloman a fost de a nu merge de partea Rusiei. Astfel, ignorarea Antantei ar fi însemnat ignorarea Rusiei, căci nu trebuia să i se permită accesul la Marea Neagră şi la Strâmtori, pentru că aceasta ar fi reprezentat intrarea României în sfera de influenţă rusă. Neutralitatea era cea mai convenabilă soluţie întrucât o alăturare cu Puterile Centrale ar fi reprezentat o renunţare la ideea românismului în Austro-Ungaria.
Marghiloman era un împătimit crescător de cai. La conacul său din Buzău, Vila Albatros, a pus bazele unei crescătorii de cai de rasă, iar numele vilei provine de la numele calului preferat al omului politic. Crescatoria sa de cai se spunea ca era cea mai mare pe care Romania a avut-o pana in acel moment.
De numele său se leagă marghilomanul, o rețetă de cafea cu rom sau vinars, creată, conform unor legende, cu ocazia unei vânători la care a participat. Conform legendei, Marghiloman era un mare băutor de cafea, și când, în timpul unei vânători, i-a comandat valetului una, valetul nu a mai găsit apă și a făcut cafeaua cu vinars. Cafeaua Marghiloman nu era servita oriunde, ci in cele mai selecte locatii din oras – Capsa, Corso, Café de la Paix, Riegler sau Fialkowski.
Marghiloman mai era celebru în epocă pentru că era personajul spilcuit căruia îi revenea întotdeauna onoarea de a deschide balurile selecte ale epocii. Figura excentrica, Marghiloman era atat de pedant cu tinuta lui incat își trimitea cămășile la spălat, călcat și apretat la Londra!
Alexandru Marghiloman a murit pe 10 mai 1925, la vârsta de 71 de ani. După decesul liderului, cei câţiva conservatori care mai rămăseseră devotaţi nu au mai avut puterea necesară de continua opera politică, iar pe 28 mai vor fuziona cu Partidul Poporului. După moartea lui Alexandru Marghiloman, uriașa avere a acestuia a fost făcută praf de urmași, împlinindu-se, parcă, blestemul care-i fusese aruncat cândva tatălui acesta, Iancu Marghiloman, care era un trisor, un hot de cai si un om nemilos in afaceri care, deposedand o persoana de un conac, a fost blestemat de acesta ca urmasii sai sa piarda toata averea.
- Prezenta capelă a fost construită de către arhitectul francez E. Desclers. Este o clădire construită în stil clasic, cu inserturi decorative de frunze de stejar și coroană.