Alexandru Adolf Flechtenmacher s-a nascut pe 23 decembrie 1823, la Iași si a murit pe 28 ianuarie 1898, la București. Acesta a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din România, autorul muzicii pentru Hora Unirii.
- Familie și studii
Alexandru Flechtenmacher a fost fiul juristului Christian Flechtenmacher, un jurist sas stabilit în Principatul Moldovei.
Compozitorul Alexandru Flechtenmacher a studiat vioara la Iaşi, cu Paul Hette şi I. Leitner, apoi, între 1837-1840, la Viena, cu Joseph Bohm şi Joseph Mayseder. Şi-a continuat apoi studiile la Paris (1847-1848), potrivit volumului ”Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi”, autor Viorel Cosma (Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970).
- Activitate
Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași, ca operată-vrăjitorie în două acte și trei tablouri. Matei Millo a interpretat rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu.
În perioada 1 noiembrie 1864-1869 Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București.
A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri și cântece patriotice.A fost violonist în orchestra Trupei lirice franceze din Iaşi (1834-1837), violonist concertist în ţară şi în străinătate, prim-violonist al trupei „Maria Therese Frisch” din Iaşi (1842-1843), apoi dirijor al Teatrului Naţional din Iaşi (1844-1847), al Teatrului Naţional din Bucureşti (1852-1853, 1858-1879) şi al Teatrului Naţional din Craiova (1853-1858).
Alexandru Flechtenmacher a fost şi profesor de pian, vioară şi violoncel la ”Aşezământul horal” din Bucureşti (1860-1863), profesor de armonie, vioară şi director al Şcolii vocale şi instrumentale din Bucureşti (1863-1864), profesor de vioară (1864-1895) şi director (1864-1869) al Conservatorului din Bucureşti. A iniţiat, totodată, fondarea Societăţii Filarmonice din Craiova. A cules şi a prelucrat folclor românesc.