Obiectiv: Refacerea cladirii si transformarea ei intr-un muzeu

Parteneri: Primaria Sectorului 4

Conform lui Emanuel Badescu, citand ziarele din perioada anilor 1860, prima sedinta in interiorul primului senat al Romaniei a avut loc la data de 6 decembrie 1864. Parterul acestei case a fost amenajat sub forma de amfiteatru unde au incaput 73 de persoane, primii senatori din istoria Romaniei.

Construita la 1830, cladirea triunghiulara, cu subsol labirintic si parter, fiecare cu cate sapte ferestre pe laturi si cu o fereastra mare pe colt, a fost construita de Sperie-Peste, un negustor de peste instarit, iar terenul pe care a ridicat-o apartinuse unui ofiter al armatei tariste, pe nume Mustakov. Casa a fost cumparata de stat dupa ce, la initiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a constituit Corpul Ponderator – Senatul, a doua camera parlamentara, alcatuit din capi ai bisericii si ai unor autoritati publice si din membri numiti de domnitor. In aceasta cladire au pasit personalitati precum Cuza Voda, Carol I, Kogalniceau, fratii Bratianu, fratii Golesti si multi alti intemeietori ai Romaniei moderne.

Deoarece cladirea era prea indepartata (conform dimensiunilor de atunci ale Capitalei) şi pentru ca a devenit neincapatoare (din cauza numarului de senatori care crestea de la un an la altul), Senatul este mutat in Palatul Universitatii. In anul 1920, din cauza faptului că teroristul comunist Max Goldstein, împreună cu Saul Osias şi cu Leon Lichtblau, au făcut să explodeze două bombe cu ceas (primul atentat cu bombă din istoria României),Senatul este mutat intr-o sala vis-a-vis de Cişmigiu unde a functionat pana la 13 iulie 1946 atunci cand a fost desfiintat de catre dictatura bolsevica.

Intre 1911 si 1948, cladirea a apartinut lui Ana Hagi Ion, fiind transformata in perioada comunista, mai intai intr-un atelier de argintarie, apoi intr-un sediu al Cooperativei „Arta si Precizia”.

Ultimele obiective turistice din diferite zone