Sursa: Ministerul Apărării Naționale și Oficiul Național pentru Cultul Eroilor
Cimitirul de onoare Pro Patria a fost amenajat, în anii 1917-1918, de autoritatea germană de ocupaţie, după planurile arhitectului peisagist Rudolf Lange, fiind inaugurat în data de 24 august 1918. Aici au fost înhumaţi, în cea mai mare parte, militari ai Puterilor Centrale (germani, austro-ungari, bulgari şi turci), morţi în spitalele de Garnizoană sau în jurul Bucureştilor, dar şi militari ai Antantei (români şi ruşi).
Organizat iniţial în funcţie de naţionalitate şi confesiune, cimitirul a cunoscut după război câteva modificări, notabile fiind mutarea, în anul 1929, a osemintelor militarilor turci, în Cimitirul eroilor Ghencea musulman, precum şi a osemintelor majorităţii foştilor combatanţi români, în Cimitirul de onoare Ghencea.
Înhumările au fost reluate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în această necropolă fiind îngropaţi, în special, militarii care fuseseră răniţi pe front şi au murit în spitalele din Capitală. Din cauza numărului mare de victime, în octombrie 1942, cimitirul a fost extins cu o suprafaţă de peste 2.000 de metri pătrați.
În anii 1985-1986, cimitirul a fost restaurat de către Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe şi al Primăriei Municipiului Bucureşti. În anii 2008 și 2014, Uniunea a amenajat, pe spaţiul neocupat din colţul de sud-est al cimitirului, o nouă parcelă, în care au fost transferate, din cimitirele mai multor localități din sudul și din centrul României, osemintele a peste 100 de militari germani morţi în al Doilea Război Mondial.
În prezent, în acest cimitir sunt înhumaţi un număr de peste 4.000 de morți de război germani, austrieci, bulgari, români, unguri, ruși, sârbi și cehoslovaci, morţi în cele două războaie mondiale.
Intrarea în cimitir este asigurată de un portal monumental din cărămidă refractară aparentă, care are pe faţada exterioară două reliefuri cu sugestive scene antice, iar pe cea interioară două inscripţii. O alee largă – lungă de 120 m şi având pe fiecare margine două rânduri de cruci – face tranziţia spre câmpul de morminte propriu-zis.
Pe o suprafaţă de aproape 19.000 de metri pătrați, sunt amenajate 26 de parcele cu morminte (la căpătâiul cărora sunt instalate cruci din beton, fiecare cu plăcuţă metalică, pe care sunt inscripționate date despre cei înhumaţi), două osuare, un monument comemorativ central şi mormântul de forma unui sarcofag antic în care este înhumat colonelul Richard Hentsch, fost şef al Statului Major General al Administraţiei Militare din România.
Monumentul central are forma unui trunchi de piramidă, pe faţada căruia sunt inscripţionate în limbile germană, română, ungară, bulgară şi turcă cuvintele: „Patrie, slăveşte-ţi eroii!”. Pe celelalte laturi sunt montate stemele României şi ale statelor din fostul bloc al Puterilor Centrale. La partea superioară, inițial, era încoronat un vultur cu aripile închise, care nu s-a mai păstrat. Monumentul era flancat în trecut de câte şase coloane, din care în prezent au rămas doar patru, situate în colţurile piaţetei monumentului.
Cimitirul este administrat în prezent de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane.