Garabet Avachian s-a nascut pe 1 noiembrie 1908 si a decedat pe 11 iulie 1967. Acesta a fost violonist, cadru universitar, recunoscut ca o veritabilă autoritate în pedagogia viorii precum și un vestit colecționar, care a îmbogățit patrimoniul statului cu inestimabile opere de artă românești și străine.
- Educația
Frecventează Liceul „Mircea cel Bătrân” din orașul de la mare, după care se înscrie la Conservatorul din București, la clasa eminentei profesoare Cecilia Nițulescu-Lupu. După absolvire, devine asistent, și, conștient – cu proverbiala sa luciditate și exigență – că datorită conformației anatomice a mâinii sale nu va face carieră de violonist concertist, dar în același timp, având atracție deosebită pentru pedagogia viorii, se dedică acestei nobile profesii, precum și cercetărilor legate de aceasta.
- Activitatea
A parcurs treptele ierarhiei profesorale ale Conservatorului din București până la cea de șef al catedrei de vioară. Activ și perseverent a format serii întregi de violoniști, unii remarcați în concursuri internaționale sau în viața concertistică. Un exemplu: Varujan Cozighian, timp de decenii prim concert maestru al Filarmonicii din București, apoi, la Bilbao (Spania), sau George Nicolescu, prim concert maestru al orchestrei simfonice din San Sebastian (Spania). Cunoscutul artist David Oistrach, profesor-pedagog la rândul său, își trimitea unii elevi pentru perfecționarea și rezolvarea anumitor probleme, la profesorul Garabet Avachian, socotindu-l o autoritate în domeniu. Preocupat în permanență de dezvoltarea mijloacelor tehnice și interpretative ale viorii, G. A. a realizat unele lucrări de specialitate: „Studiul schimburilor de poziție”, „Contribuții la însușirea rațională a tehnicii violonistice”, „Despre arta interpretativă în concepție modernă” și altele. A fost invitat să facă parte sau să prezideze jurii ale multor concursuri internaționale. În anul 1967 a fost solicitat, în calitate de profesor, la Cursurile estivale de perfecționare inițiate de Sergiu Celibidache, pe lângă Filarmonica din Stockholm și Conservatorul din Sienna.
O altă latură importantă a personalității lui Garabet Avachian este pasiunea sa pentru artă, profesorul fiind un mare colecționar îndrăgostit de frumos. Muzeul Colecțiilor din București adăpostește la loc de cinste, încă din 1978, valoroasele piese donate de el – numeroase obiecte de artă decorativă, sticlărie de Boemia, argintărie, ceramică islamică, covoare de Buhara și Anatolia, piese de mobilier și un număr impresionant de icoane de lemn și de sticlă, opere ale artizanilor populari din glăjăriile de la Nicula și Hăjdate, centre ardelene cunoscute și recunoscute în toată lumea. Colecția sa cuprinde, de asemenea, opere semnate de N. Grigorescu, Șt. Luchian, Jean Al. Steriadi, G. Petrașcu, I. Iser, Camil Ressu, Alex. Ciucurencu, Th. Pallady, Dumitru Ghiață, dar și artă flamandă, italiană și franceză, din secolul al XVIII-lea și începutul celui de al XIX-lea, stampe japoneze, exemplare rare din arta orientală și extrem orientală. Printre obiectele de artă, organizatorii expoziției au plasat cărți și partituri muzicale folosite de profesor în activitatea sa profesională, ceea ce oferă impresia că maestrul este încă viu, bucurându-se de ceea ce a iubit mai mult: arta, în toate manifestările sale.
S-a stins din viață la 11 iulie 1967, la nici 57 de ani.