Garabet Avachian

Garabet Avachian s-a nascut pe 1 noiembrie 1908 si a decedat pe 11 iulie 1967. Acesta a fost violonist, cadru universitar, recunoscut ca o veritabilă autoritate în pedagogia viorii precum și un vestit co­lecționar, care a îmbogățit patrimoniul statului cu inestimabile opere de artă româ­nești și străine.

  • Educația

Frec­ventează Liceul „Mircea cel Bătrân” din orașul de la mare, după care se înscrie la Con­servatorul din București, la clasa eminentei profesoare Cecilia Nițulescu-Lupu. După absolvire, devine asistent, și, conștient – cu proverbiala sa luciditate și exigență – că datorită conformației anato­mi­ce a mâinii sale nu va face carieră de violonist concertist, dar în același timp, având atrac­ție deosebită pentru pe­da­gogia viorii, se dedică a­cestei nobile profesii, precum și cercetărilor legate de a­ceas­ta.

  • Activitatea

A parcurs treptele ierarhiei profesorale ale Conser­vatorului din București până la cea de șef al catedrei de vioară. Activ și perseverent a format serii întregi de vio­loniști, unii re­marcați în concursuri inter­na­ționale sau în viața concertistică. Un exemplu: Varujan Co­zighian, timp de decenii prim concert ma­es­tru al Filar­mo­nicii din Bucu­rești, apoi, la Bilbao (Spania), sau Geor­ge Nico­lescu, prim concert maestru al orchestrei simfo­nice din San Sebastian (Spa­nia). Cu­noscutul artist David Ois­trach, profesor-pedagog la rândul său, își trimitea unii elevi pentru perfecționarea și re­zolvarea anumitor proble­me, la profesorul Garabet Ava­chian, socotindu-l o au­to­ri­tate în domeniu. Preocupat în permanență de dezvoltarea mijloacelor tehnice și interpretative ale viorii, G. A. a rea­lizat unele lucrări de specialitate: „Studiul schimburilor de poziție”, „Contribuții la în­sușirea rațională a tehnicii violonistice”, „Despre arta in­terpretativă în concepție mo­dernă” și altele. A fost invitat să facă parte sau să prezideze jurii ale multor concursuri in­ter­naționale. În anul 1967 a fost solicitat, în calitate de pro­fesor, la Cursurile estivale de perfecționare inițiate de Sergiu Celibidache, pe lângă Filarmonica din Stockholm și Conservatorul din Sienna.

O altă latură importantă a personalității lui Garabet Avachian este pasiunea sa pentru artă, profesorul fiind un mare colecționar îndrăgostit de frumos. Muzeul Colecțiilor din Bu­curești adăpostește la loc de cinste, încă din 1978, valoroasele piese donate de el – nume­roase obiecte de artă decorativă, sticlărie de Boemia, argintărie, ceramică islamică, co­voare de Buhara și Anatolia, piese de mobilier și un număr impresionant de icoane de lemn și de sticlă, opere ale artizanilor populari din glăjăriile de la Nicula și Hăjdate, centre ardelene cunoscute și recunoscute în toată lumea. Colecția sa cuprinde, de asemenea, opere semnate de N. Grigorescu, Șt. Luchian, Jean Al. Steriadi, G. Pe­­trașcu, I. Iser, Camil Ressu, Alex. Ciucurencu, Th. Pallady, Dumitru Ghiață, dar și artă flamandă, italiană și franceză, din secolul al XVIII-lea și începutul celui de al XIX-lea, stampe japoneze, exemplare rare din arta orientală și extrem orientală. Printre obiectele de artă, organizatorii expoziției au plasat cărți și partituri muzicale folosite de profesor în activitatea sa profesională, ceea ce oferă impresia că maestrul este încă viu, bucurându-se de ceea ce a iubit mai mult: arta, în toate manifestările sale.

S-a stins din viață la 11 iulie 1967, la nici 57 de ani.