Sursa: Călător prin România
Casa ,,Sabba Ștefănescu” se află în rondul de la Piața Romană, la numărul 8, spre Bulevardul Dacia și este înscrisă pe lista monumentelor istorice.
Casa a fost construită în anul 1894, conform datării realizate de către Ministerul Culturii, în anul 2004, de către arhitectul Oskar Maugsch. Aici apare prima controversă legată de casă.
Deși Ministerul Culturii a datat clădirea ca fiind construită în 1894, profesorul Sabba Ștefănescu nu cumpărase încă terenul pe care fusese construită, ulterior, casa. Conform planului cadastral al Bucureștiului din anul 1911 casa exista, lucru care ne trimite la faptul că a fost construită înainte de această dată. Confruntându-ne cu Anuarul Bucurescilor din anul 1904, aflăm că Sabba Ștefănescu locuia pe Str. Fântânii, vizavi de Liceul ,,Sfântul Sava”. Abia în Anuarul Bucurescilor din anul 1906 figurează profesorul ca locatar la adresa respectivă, împreună cu soția sa și cei trei copii. Coroborat cu faptul că terenul a fost cumpărat undeva în anul 1904, putem concluziona că imobilul a fost construit undeva în perioada 1904 – 1906.
Din punct de vedere arhitectural, casa a fost construită în stilul Art Nouveau. Aceasta are etaj, mai multe camere, un balcon care are deschidere spre Piața Romană și o mansardă încăpătoare. Casa are o simetrie inegală fiind despărțită de zona-turn în care se regăsește și balconul. Feroneria de la balcon și de la acoperiș s-a păstrat și a rezistat vremurilor.
În anul 1916 familia fuge spre Moldova din cauza războiului și, cel mai probabil, casa rămâne pustie sau ocupată de soldații germani care au cucerit Bucureștiul. Se întorc abia la finalul războiului și găsesc clădirea intactă, fără a avea impregnate urmele războiului. După moartea lui Sabba Ștefănescu la Sinaia în 1931, soția se refugiază în Costeștii din Vale, un sat din Dâmbovița, unde își găsește și sfârșitul.
Nu se cunosc foarte multe date din perioada comunistă. Cel mai probabil a intrat în patrimoniul statului, însă nu a suferit intervenții așa cum au făcut-o multe alte clădiri de patrimoniu, distrugându-le valoarea culturală și arhitecturală. Din presă putem afla că imobilul a fost retrocedat unui colonel, rudă cu familia Ștefănescu. Acesta a închiriat diferite spații din clădire către diferite afaceri. Începând cu anul 2022, clădirea este cumpărată de către Academia de Studii Economice din București, cu o sumă de 6.8 milioane de euro. Destinația viitoare a clădirii este incertă.