Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau, pe numele sau complet, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala provinciei Dacia, dupa cucerirea ei de catre Imperiul Roman. Aceasta este situate la 40 de km de Sarmizegetusa Regia, capitala marelui regat dac.
Aceasta cetate a fost intemeiata dupa cucerirea regatului dac de catre Traian, intre 108-110. Datele de pe un monument epigrafic ne dezvaluie faptul ca Traian a dat porunca, dar constructia efectiva a fost realizata de catre guvernatorul Decimus Terentius Scaurianus si purta initial denumirea de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. Numele de ,,Sarmizegetusa’’ a fost adaugat sub imparatul Hadrian, iar in timpul imparatului Alexandru Sever, a devenit metropolis. Dezvoltarea acestui oras a continuat puternic pana in perioada retragerii aureliene.
Orasul era foarte dezvoltat, dovada fiind cladirile identificate aici. Cea mai impunatoare constructie este Amfiteatrul, despre care putem afirma ca este cel mai bine conservat din Romania. A fost construit în prima jumătate a secolului al II-lea. În incinta lui aveau loc lupte de gladiatori, încăierări între animale sălbatice și oameni, reprezentații de teatru, declamații și alte manifestații publice. La o capacitate de aproximativ 5000 de persoane, băncile erau de două feluri: cele pietruite, din apropierea scenei, rezervate persoanelor importante, și cele de sus, de lemn, rezervate spectatorilor de rând. Conform inscripției unei bănci păstrate în muzeu, demnitarii aveau locuri rezervate. În mijlocul amfiteatrului era o cameră subterană, din care a fost recuperată o tablă de marmură, dedicată zeiței Nemesis de către C. Valerius Maximus pecurarius, furnizor de animale.
De asemenea, in interiorul orasului putem vedea Aedes Augustalium (Palatul Augustalilor) care se afla in apropierea forului lui Traian. Acesta era sediul ordinului augustalilor, o corporație influentă, care își recruta membrii din cadrul stratului înstărit al locuitorilor orașului. Ordinul se ocupa cu organizarea de serbări, printre care și cea de la 3 ianuarie, dedicată împăratului aflat la putere. Edificiul impunător și de proporții mari și „închide la mijloc o curte centrală (despărțită în două printr-un zid), înconjurată dinspre apus și răsărit de cîte o bazilică”. În mijlocul curții se afla pe un soclu impunător altarul împăratului.
Tot in cadrul cetatii intalnim nenumarate temple inchinate unor zei precum: Liber Pater, Domnus si Domna, Aesculapius si Hygia, Mithra, zeilor palmireni, al lui Silvanus si al zeitei Nemesis. Fiind un adevarat oras, iar romanii niste oameni iscusiti in productie, intalnim in cadrul orasului si ateliere de piatra, marmura si sticla.
