Sursa: Călător prin România
Situat pe Dealul Straja sau Dealul Romurilor, Turnul Alb se află la o distanță de 59 metri de zidurile cetății. Planul construcției este reprezentativ perioadei de sfârșit de secol XV și început de secol XVI. Zidurile au fost construite pentru apărare, ele sunt făcute din piatră şi cărămidă, au o înălțime cuprinsă între 18 metri spre deal și 20 metri spre oraș și o grosime de patru metri la bază. Diametrul turnului măsoară 19 metri.
Există 5 galerii interioare care au fost repartizate pe tot atâtea nivele, iar zidurile se termină cu creneluri. Pe pereții laterali sunt balcoane ținute de console pe unde se arunca smoală și pietre peste inamic. Accesul în turn se realiza printr-o scară de lemn mobilă, aceeași pe care se făcea și aprovizionarea cu mâncare și muniție. În incinta turnului se află un coș de fum care este așezat pe o vatră, care servea în trecut la încălzirea pe timpul iernii a celor care păzeau zidurile.
Inițial, Turnul Alb a fost îngrijit de breslașii cositorari și de cei arămari. Din anul 1678 rămâne doar în îngrijirea arămarilor, cositorarii răscumpărându-și obligația de apărare. Marele incendiu din aprilie 1689, care a transformat întrega cetate în cenușă, a afectat grav și acest turn. În anul 1723 a fost renovat, apoi în 1902 s-au mai efectuat o serie de lucrări de restaurare și întreținere, pentru ca în anul 1975 să fie complet renovat, căpătând aspectul pe care îl are astăzi.