Sursa foto: Radu Niță
În zona actuală a Teatrului Odeon se afla în sec. XVII proprietatea spătarului Dumitrache Ghica, primită ca zestre de la Maria Văcărescu. Prima atestare documentară a unei case boierești datează din anul 1768. În 1807 proprietatea a fost divizată prin moștenire, terenul revenind lui Costache banul. În anul 1813 Ioan Caragea a închiriat proprietatea Ghica pentru a instala Curtea domnească. Ulterior, Caragea a închiriat și casa Slătineanu folosită pentru divanul domnes. Casele Ghica au fost cumpărate în 1860 de Nicolae Lahovary, familia menținându-și proprietatea până la naționalizarea din 1948.
Procesul de modernizare a Căii Victoriei a afectat și proprietatea Lahovary. În locul rezidenței de lux – devenită caducă, terenul a fost utilizat pentru noi funcțiuni. Casa Ghica a fost închiriată pentru instituții sau comerț: Clubul tinerimii, Partidul Național de peste Carpați, Societatea Mercur, berărie și bodegă importantă. O intervenție mai importantă a fost vânzarea a două parcele de pe latura de nord unde a fost construit, către Calea Victoriei, un imobil în care are sediul, în perioada interbelică, celebra gazetă L’Independance Roumaine (la al cărui etaj au avut loc reprezentațiile lui Lumière) și magazinul de muzică Orfeu.
Restructurarea majoră a proprietății s-a produs la începutul sec. XX. Din inițiativa lui Emil Lahovary, arhitectul Grigore Cerchez a conceput un ansamblu arhitectural de anvergură: Teatrul Comedia situat pe latura dinspre str. Academiei, dar cu fațada orientată către Calea Victoriei, flancat de două corpuri laterale, către nord magazine și apartamente și către sud, Hotel Majestic. Teatrul a fost inaugurat pe 25 decembrie 1911 urmat de aripile laterale independente – Hotel Majestic și corpul nordic cu apartamente și magazine, configurând astfel cele două pasaje.Teatrul a suferit unele transformări către jumătatea secolului, amplificarea sălii, înălțarea scenei și introducerea unor corpuri de legătură cu aripile laterale – anexe ale scenei – peste cele două pasaje. Bombardamentele din 1945 au afectat atât teatrul, cât și corpurile laterale, în special cel nordic care a fost parțial refăcut.
Teatrul ODEON, unul dintre cele mai reprezentative teatre din București, a fost fondat în 1946, sub numele de Teatrul Muncitoresc CFR Giulești. Se află în locaţia actuală din centrul Bucureştiului din 1974, într-o superbă clădire monument istoric, căreia i-am serbat centenarul în 2011. Sala Majestic este una dintre cele mai elegante săli de teatru din Bucureşti şi una din puținele din Europa cu tavan glisant. În anul 1990 Teatrul Giuleşti îşi schimbă numele în Teatrul Odeon. Este un teatru de repertoriu, subvenționat de Primăria Municipiului București, cu o echipă stabilă de 35 de actori, 2 regizori și un scenograf. Sala Majestic are o scenă à l’italienne și o capacitate a sălii de 300 de locuri.
Spectacole internaționale:
- Roma: Meșterul Manole (Lucian Blaga) și Măsură pentru măsură (W. Shakespeare), Năpasta (I.L. Caragiale)
- URSS: Casa care a fugit pe ușă (Petru Vintilă)
- Marea Britanie: Richard III (W. Shakespeare)
- Slovacia: Bărbierul din Sevilla (Beaumarchais)
- Germania: La Țigănci (Alexander Hausvater), Saragosa – 66 de zile (Jan Potocki), Frații (Sebastian Barry)
- Egipt: Teatru seminar (Petre Țuțea)
- Canada: Cumetrele (Michel Tremblay)
- Tunisia: De ce fierbe copilul în mămăligă (Aglaja Veteranyi)
Premii obținute:
- 1979 – Premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Internațional de Teatru de la Arezzo
- 1991 – Premiul de Excelență
- 1992 – Premiul de Excelență
- 1993 – Teatrul Anului
- 1994 – Premiul pentru cel mai bun spectacol în cadrul Festivalului Național de Teatru
- 1995 – Premiul pentru cel mai bun spectacol în cadrul Festivalului Comediei Românești
- 2015 – Premiul Uniter pentru cel mai bun spectacol
Programul spectacolelor de la Teatrul Odeon poate fi observat aici!