Sursa: Călător prin România
Întrucât în anul 1818 în zona Rădăuțiului a fost o puternică epidemie de holeră, în timpul căreia au murit foarte mulți locuitori (documentele vremii vorbesc de faptul că în timpul acelei epidemii au dispărut familii întregi), administrația austriacă a luat hotărârea înființării unui spital civil. La 21 august 1858 s-a născut moștenitorul coroanei austro-ungare, arhiducele Rudolf.
Profitând de acest eveniment, prefectul județului Rădăuți, domnul Pitey a înaintat către Curtea de la Viena o cerere, însoțită și de hotărârea în scris a primarilor celor două comune orășenești (comuna germană Rădăuți și comuna moldovenească Rădăuți). La 23 iunie 1863 s-a pus piatra de temelie a noului spital, iar lucrările s-au finalizat în anul 1866. Clădirea a fost una fără etaj până în anul 1876. Prima denumire a spitalului a fost „Kronprint Rudolf Spital”, în cinstea moștenitorului coroanei. Tot sub stăpânire austro-ungară, a existat în oraşul Rădăuţi serviciul sanitar al oraşului începând cu anul 1855. Trebuie menţionat faptul că primul spital în oraşul Rădăuţi a apărut sub stăpânire austriaca în anul 1860. Acesta a fost un spital militar care a deservit un regiment de cavalerie.
Datorită creşterii numărului populaţiei din zonă, era necesară construirea unui nou spital în zona oraşului Rădăuţi. Bazele de construire au fost puse în 1976, iar lucrările au început efectiv în anul 1978, fiind terminate în anul 1983. Construcţia era de tip civil, cu o capacitate nominală de 430 de paturi. Sursa de finanţare a fost din bugetul statului.
Spitalul reprezinta o unitate sanitară cu 460 paturi, cu personalitate juridică subordonată Direcţiei de Sănătate Publică. Intră în relaţii contractuale pentru activitatea medicală cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar în relaţii comerciale, cu diverşi furnizori de medicamente, materiale sanitare, utilităţi. Noua denumire, începând din mai 2009 este Spitalul Municipal „Sf. Doctori Cosma şi Damian” Rădăuţi.