Sursa: Primăria Municipiului Tulcea
Scoala ,,Nifon Balasescu’’ duce lipsa de o documentare riguroasa istorica din cauza faptului ca documentele legate de ridicarea şcolii lipsesc. Pe verso-ul unei fotografii se specifică că şcoala (clădirea veche-corpul B) a fost ridicată în 1893, iar clădirea nouă-corpul A din 1904, după cum reiese din documentele aflate la Complexul Muzeal Tulcea.
Primele documente datează din 1897, an în care sunt înscrise în registrele matricole, eleve în clasele I-V. În anul 1897 şcoala avea nr.4 şi era o şcoală de fete, a cărei directoare se numea Maria Voicu, urmată de Maria Iuga (1903-1904) si Elena Pascu (1909). În anul 1921 şcoala era tot cu nr.4, dar era şcoală de băieţi, fetele frecventând cursurile la Şcoala nr.4-fete- de pe strada Sfinţii Împăraţi (astăzi strada Nicolae Bălcescu) ridicată în 1904, directorul şcolii de băieţi fiind prof. Nicolae Lungulescu.
Numele a fost atribuit scolii in anul 1993, in semn de omagiu pentru cel care a fost si ramane Nifon Balasescu – ctitor de şcoală românească. Nifon Balasescu este o personalitate istorica de seama a Dobrogei. Acesta a redactat o lucrare – Romanii din Dobrogea – care este des citata de istorici. In aceasta s-a semnat ca fiind Nicolae Balasescu (Nifon, după intrarea în monahism).
Acesta ar fi venit din Sibiu in anul 1870 si a fost un luptator fruntas in Revolutia de la 1848 din Transilvania. Nu a fost doar un om al armelor, ci si un distins carturar, care a intervenit la autoritatile turceşti pentru a reorganiza învăţământul turcesc de pe aceste locuri. Ca urmare „bunul” paşă de atunci – Ismail Bei – l-a numit „director al şcoalelor române” din Dobrogea. În calitatea conferită de paşă, Nifon Bălăşescu înfiinţează şcoli româneşti în Tulcea, Niculiţel, Hârşova, Groapa Ciobanului, Dăeni, Ostrov, Topalu, Măcin, Greci, Satu – Nou, Turcoaia, Jijila, Peceneaga, Azaclău, Pisica, Garvăn, Văcăreni, Luncaviţa, Rachelu.