Sursa: Shipyard Atg Giurgiu
Înainte de deschiderea oficială, lângă viitoarea locație a Şantierului Naval, a fost lansată prima navă de război a Principatelor Române in data de 2 august în Giurgiu, sub numele de „România” în prezența lui Alexandru Ioan Cuza, Ministru de Război. Nava a fost cumpărată din Viena de Nicolae Ciocan în anul 1857 şi transformată în navă militară. Ceremonia oficială de inaugurare a vasului „Stefan cel Mare” a avut loc de asemenea, în Giurgiu la data de 19 februarie 1869, precum şi botezul navei „Fulgeru” care a avut loc la 15 iunie 1874, ceremonie la care a participat Carol I (Regele României).
În conformitate cu înregistrările oficiale păstrate în memoria colectivă a foştilor muncitori de la Șantierul Naval Giurgiu, primul atelier a fost construit în anul 1897. În prima monografie a orașului Giurgiu s-a fost menționat că Șantierul Naval „a fost făcut” în 1910, pentru„reparații de nave”. Se știe că, începând cu anul 1910 activitatea de reparații a șantierului a început să se extindă. Șantierul începe să își diversifice tipuriile de reparații care se pot desfășura pe platforma șantierului.
Dacă la început șantierul naval a fost considerat un mic atelier pentru puținele nave existente pe Dunăre, în anul 1973, șantierul cunoaște prima etapă de dezvoltare și modernizare a echipamentelor și clădiriilor existente. De asemenea s-a investit în crearea de noi facilități și hale, dotate cu toate echipamentele necesare pentru construcția de nave noi. Platforma pe care este situat șantierul fiind extinsă la 280.000 mp.
Între 1979-1980, șantierul naval a întâlnit o nouă etapă de dezvoltare și modernizare. Extinderea capacitățiilor de producție era imperios necesară, deoarece producția de nave noi și reparații cunoaște o creștere accentuată în anii ”80. Hala de construcții corp nave este dotată cu instalație de debitat tip LOGOTOME, aparate pentru sudura semiautomată, ghilotină și poduri rulante. Pentru armarea navelor s-au construit hale care curpind ateliere electrice, ateliere de tubulatură și lăcătușerie, toate echipate cu utilaje moderne de prelucrare.
Una din cele mai importante facilități ale șantierului este instalația de transfer vertical, tip sincrolift, care asigură lansarea la apă sau andocarea navelor pentru reparații în condiții de siguranță, a fost construită în anul 1985. Această instalație a fost proiectată și construită pentru nave maritime și nave fluviale . Instalația este dotată cu o platformă mobilă acționată de vinciuri ce lucrează sincronizat. În acestă perioadă, producția șantierului crește vertiginos și se diversifică sortimental. Au fost construite împingătoare de 2*300 CP, 2*800 CP; Stații de pompare plutitoare, Macarale plutitoare, Dragi, Gabare, Pescadoare, Pasagere fluviale. După anul 1989, șantierul intră într-un declin economic sever, din cauza unor conjuncturi politice și economice.
Odată cu înființarea Zonei Libere Giurgiu în 1996, șantierul naval a fost împărțit și vândut diverșilor investitori interesați. Investitorii au folosit halele șantierului ca și depozite pentru diferite materiale și produse. În 1996 administrația companiei se schimbă, șantierul naval confruntandu-se cu un nou proces de descreştere. Dupa doar 2 ani, in 1998 noua administrația declarata falimentul Santierului Naval Giurgiu.
Între anii 1999-2000 au mai fost două încercări de a reporni șantierul naval, ambele eșuând. În aprilie 2002 producția construcțiilor de nave a fost complet oprită pe platforma Șantierului Naval Giurgiu.
În mai 2002, un investitor român cumpără camerele de construcții montaj, docurile uscate lateral şi sistemul syncrolift de lansare la apa sau andocarea navelor. Șantierul este redenumit Shipyard ATG Giurgiu și are 100% capital privat românesc.
După preluarea fostelor facilități ale Șantierului Naval Giurgiu, cu perseverență și eforturi financiare significante, managementul societății reușeste să găsească soluții pentru a reîncepe producția de nave noi și reparații treptat, deoarece fostele facilități ale șantierului erau complet distruse, deteriorate sau incomplete.
În prima perioadă a anului 2003 a început procesul de reparare a halelor de producție, dar și construcția unor noi unități de producție, cu scopul de a construi și livra nave fluviale și maritime „ Casco” sau ”La cheie”. De asemenea, se ia în considerare creșterea și diversificarea diferitelor tipuri de reparații care se pot face pe platforma șantierului.
