Sursa: Muzeul Etnografic ,,Samuil si Eugenia Ionet”
Muzeul Etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți este un muzeu cu specific etnografic (artă populară bucovineană) înființat în anul 1934 în orașul Rădăuți. El a fost fondat la inițiativa unui grup de intelectuali locali, Samuil și Eugenia Ionet. Acesta este cel mai vechi muzeu etnografic din Moldova.
Samuil Ionet a fost absolvent al Școlii Normale din Cernăuți, urmând apoi cursuri de perfecționare la Viena. A fost învățător în școli rurale, apoi la Școala primară de băieți din Rădăuți. A pus bazele Școlii de Agricultură din Dorna Candreni și a Școlii din Șaru Dornei.
Împreună cu soţia sa, Eugenia, acesta pune bazele Muzeului Etnografic din Rădăuţi, donând acestuia bogata lor colecţie de obiecte adunate din satele bucovinene. Deschiderea oficială a muzeului s-a făcut în aprilie 1934, fapt care precede decorarea celor doi soţi „proprio motu” de regele Carol al II-lea în data de 13 octombrie 1935.
In prima sală a muzeului este ilustrată tehnica ceramicii negre de Marginea cu fazele de lucru, de ornamentare și de ardere, precum și produse finite de veche tradiție. Tot aici intalnim si ceramica de Kuty, localitate de pe malul Ceremusului, care se face cunoscuta in secolul al XVII-lea, prin vasele ce reprezentau prelucrari ale vechi ceramici bizantine zgrafitate. In secolul trecut s-a raspandit in toata Bucovina dand nastere unei ceramici locale produse de catre mesteri autohtoni. Foarte important de mentionat este faptul ca, ceramica de Radauti, isi leaga inceputurile de domnia lui Alexandru cel Bun (1400-1432), cunoscand de-a lungul secolelor o continua inflorire.
In a doua sala a muzeului, vizitatorii pot vedea canepa, produse din canepa si modul in care aceasta era valorificata. Cultivarea canepii si a inului era cunoscuta de catre geto-daci, atestata arheologic prin semintele gasite in gropile de provizii ale asezarilor si mentionate de istoricul antic Herodot. Cele doua plante textile se cultivau in Bucovina pe suprafete intinse acoperind in trecut toate necesitatile de panzeturi pentru imbracaminte si partial pentru dotat gospodaria. Inventarul folosit este cunoscut in toate zonele de cultura ale tarii.
A doua sala cuprinde elemente care tin de pastorit. Ocupatie dominanta in Bucovina, pastoritul a favorizat dezvoltarea unei remarcabile industrii a lanii. Prelucrarea materiei prime s-a practicat, in special, in gospodarie, cu un inventar redus ca numar, dar ingenios.
In a patra sala, turistii pot vedea razboaie de tesut, precum si produse rezultate din utilizarea acestora. Toate obiectele sunt viu colorate, scotand in prim-plan motive traditionale din Bucovina. In urmatoarele doua sali turistii pot sa vada ii pe care stramosii nostri din zona Bucovinei le-au purtat, stergare alte, cu celebrele motive din Bucovina, precum si cojoace. Putem constata ca acest muzeu este printre singurele care au o multime diversificata de cojoace si haine traditionale din Bucovina.