Sursa: Călător prin România
Situat la ţărmul marii, într-unul dintre marile porturi europene, Constanţa, Muzeul de Artă este considerat pe plan naţional un important şi reprezentativ spaţiu de expunere, păstrare, valorificare şi cercetare a creaţiei vizuale româneşti din perioada modernă. Inițial, clădirea în care se găsește muzeul a fost Școala Primară Mixtă ”Principele Ferdinand și Principesa Maria”. Clădirea a fost proiectată în anul 1893, de către arhitectul Ion Socolescu, în stil eclectic clasicist.
Înfiinţat în anul 1961 cu un patrimoniu modest, aparţinând vechilor pinacoteci din Constanţa şi Balcic (deschise în anii 1935 – respectiv 1937), Muzeul de Artă oferă publicului de pretutindeni peste un secol din evoluţia picturii, sculpturii şi graficii româneşti (circa 1840 – 1950), încercând în acelaşi timp să arate şi să fixeze prin opere de referinţă, locul şi rolul Dobrogei, al peisajului de inspiraţie marină în contextul creaţiei naţionale.
Expoziţia de bază a muzeului constănţean este structurată pe nuclee monografice/ săli ale maeştrilor şi sugerează o imagine complexă a creaţiei fiecăruia, dar şi a direcţiilor de evoluţie din perioada modernă a artei româneşti. De-a lungul deceniilor sale de existenţă muzeul a editat cataloage de expoziţii, studii şi cărţi de specialitate, cercetări de antropologie culturală şi urbană, axate pe problematici specifice artei moderne şi spaţiului dobrogean.
În prima clădire, la parter, sunt puse în valoare lucrări de referință semnate de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian. Expoziția de la parterul muzeului este completată cu opere semnate de mari sculptori ai aceleași epoci: Ioan Georgescu, Ștefan Ionescu Valbudea, Frederic Storck, Dimitrie Paciurea.
La etajul I, simeza unei vaste Săli Pallady susține nu mai puțin de 35 de lucrări: naturi statice, nuduri și peisaje inspirate de malul mării la Constanța. Tot aici pot fi întâlnite portrete mici și compoziții semnate de Ion Jalea, Cornel Medrea și de alți sculptori.
Etajul al II-lea prezintă amplu „Grupul celor 4”, alcătuire de referință a artelor anilor 1924 – 1933: Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato și sculptorul Oscar Han.
În clădirea a doua se întâlnesc opere semnate de Camil Ressu, Sabin Popp, Ion Theodorescu Sion etc. În alte săli sunt prezenți Vasile Popescu, Dimitrie Ghiață, Ion Țuculescu, Lucian Grigorescu. Unele opere datorate lui Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Magdalena Rădulescu, Marcel Iancu fac legătura cu arta contemporană a lui Ion Musceleanu, Spiru Chintilă, Ion Pacea, Ion Sălișteanu.