Sursa: Călător prin România
Opera comemorativă se află amplasată lângă biserica Bogdana din municipiul Rădăuți. A fost realizată la inițiativa Primăriei Rădăuți și a fost inaugurată în anul 1926.
Întrucât, la izbucnirea Primului Război Mondial Bucovina era parte integrantă a Imperiului austriac, când s-a dat mobilizarea generală pe întregul teritoriu al imperiului (31 iulie 1914), toţi rezerviştii, care aveau până la 31 de ani, au fost încorporaţi în marea armată imperială. Fiind o armată multietnică, pentru a nu exista trădări sau fraternizări, cei încorporaţi erau dislocaţi în alte regiuni decât cele de baştină. Aşa se explică de ce există multe cimitire ale soldaţilor români, originari din Transilvania sau Bucovina, în Franţa (2.746 de soldaţi în 46 de cimitire), Germania (3.500 de militari), Italia (1.189 de militari), Macedonia (1.114 militari romani decedaţi în prizonierat), Muntenegru (3.439 de militari romani, proveniţi din rândul prizonierilor), Polonia (3.400 de soldaţi) sau Slovenia (448 de militari decedaţi în prizonierat).
În toamna anului 1918 are loc disoluţia Imperiului Austriac, iar armata imperială s-a autodizolvat. Soldaţii de pe front căutau să ajungă acasă, câţi nu căzuseră prizonieri. Mulţi rădăuţeni şi-au pierdut viaţa în timpul călătoriei spre casă. Între 1 şi 6 noiembrie s-au dizolvat şi cele două regimente bucovinene, rădăuţenii, majoritatea rezervişti, întorcându-se acasă la familiile lor. În toamna anului 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei a adresat o cerere către guvernul regal român din Iaşi să ocupe militar Bucovina pentru a o apăra de bandele de tâlhari care făceau aici legea de câteva luni atentând la viaţa, averea şi libertatea bucovinenilor. La 7 noiembrie Divizia 8 română condusă de generalul Iacob Zadik, din cadrul Corpului 4 Armată, comandat de generalul Nicolae Petala, păşeşte pe pământul Bucovinei.
La 28 noiembrie, Consiliul Naţional Român convoacă Congresul General al Bucovinei, care s-a ţinut în Sala Sinodală (sala de marmură) a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi sub preşedinţia lui Iancu Flondor. Congresul a votat în unanimitate, cu sprijinul majorităţii reprezentanţilor germani şi polonezi, unirea cu Regatul României.