Sursa: Istoricul mănăstirii
Istoria Mănăstirii Radu Vodă ar putea face subiectul unui fim documentar datorită multitudinii de evenimente istorice care o au în prim plan. Aceasta a fost ctitorită de Alexandru al II-lea Mircea și de soția acestuia, Ecaterina, în semn de mulțumire lui Dumnezeu pentru victoria obținută în acea zonă, împotriva lui Vintilă-Vornicul și a lui Dumbravă-Vornicul.
Planul lui Alexandru al II-lea Mircea a fost de a construi un așezământ care avea să devină Mitropolia Capitalei, însă istoria avea să aibă alte planuri. În vremea construcției nu purta denumirea de azi, ci cea de ,,Sfânta Troiță” (sau Sfânta Treime). Din cauza situației în care se afla Valahia, așezământul cade, în anul 1595, pe mâna turcilor care, de frica lui Mihai Viteazul, sub Sinan Pașa, este fortificată cu palisade, valuri de pământ și bastioane pentru a face față posibilelor atacuri. După victoria lui Mihai Viteazul de la Târgoviște, din 1595, Sinan este silit să se retragă din fața voievodului, dar nu înainte de a distruge fortificațiile construite și de a dărâma Mănăstirea ,,Sfânta Troiță”.
Din cauza năvălirilor tătarilor, a incendierilor și a jafurilor, puținii călugări care au mai rămas în zonă părăsesc cu totul Sfânta Troiță și se refugiază la Mănăstirea Mihai-Vodă, unde vor rămâne o bună perioadă de timp.
Norocul fostei mănăstiri avea să se schimbe cu venirea lui Radu Mihnea care începe reconstrucția lăcașului, dar nu înainte de a se asigura că planurile și elevația edificiului de origine sunt respectate întocmai. Biserica nou ridicată a preluat la acel moment chiar numele lui Radu Mihnea. Situația tronului nu-i permite acestuia să și zugrăvească biserica, motiv pentru care finisajele și pictura o să fie realizate de către fiul lui Radu Mihnea, Alexandru Coconul.
În timpul perioadelor fanariote, Mănăstirea Radu Vodă este preluată de către egumeni greci, care au fost orice, dar nu buni gospodari ai ansamblului. Deși patrimoniul mănăstiresc este în creștere, nimic nu este vizibil în clădirile așezământului. Modul în care biserica arată în acest moment se datorează ultimei restaurări, cea care avea să aibă loc între anii 1967-1974, sub îndrumarea arhitectului Ștefan Balș. Restaurarea a adus edificiul la formele sale arhitectonice inițiale.
Din punct de vedere arhitectural, planul și formele bisericii sunt inspirate din cele ale bisericii episcopale de la Curtea de Argeş, cu diferenţa că materialul de construcţie întrebuinţat nu este piatra, ci cărămida. Planul este triconc, cu turlă pe naos, cu un pronaos lărgit, acoperit cu trei turle dintre care cea principală se sprijină pe douăsprezece coloane, simbolizând pe cei doisprezece apostoli, ca şi la modelul de la Curtea de Argeş. Faţadele, împărţite în două registre de înălţime inegală printr-un brâu, au o decoraţie simplă, constând din firide cu arhivolte intrânde, care ritmează plăcut suprafeţele tencuite cu alb.
În prezent Mănăstirea Radu Vodă așteaptă credințioșii să pășească pe podeaua care păstrează urmele multor ani de istorie.