Sursa: Călător prin România si Dor de vis
Manastirea Colt este situata in comuna Rau de Mori, din judetul Hunedoara si este considerate ca fiind una dintre primele mănăstiri atestate pe teritoriul României, fiind construită la inceputul sec. XIV, undeva prin anii 1310-1315 de familia Cândeștilor.
Biserica mănăstirii este din piatră, fără temelie, cu contraforturi, în formă de navă cu altar și naos. Are un turn în formă pătrată(ce era folosit pentru apărare), care a avut în interior trei camere. Scările turnului sunt verticale și greu de urcat. În ultimele două încăperi, cele mai de sus, locuiau la inceput călugării. În interiorul bisericii se află o pictură făcută în jurul anului 1350 de același pictor Ștefan, care a pictat și Bisericile din Ostrov și Densuș.
Traditia locului, sustinuta si de sapaturile arheologice, demonstreaza ca, in trecutul indepartat, a existat in aceste locuri viata monahala. Cativa sihastri s-au asezat aici in a doua jumatate a secolului al XV-lea si au intemeiat o mica pustniceasca, cunoscuta sub numele de „Raul de Mori”. Mica asezare sihastra de aici tinea aceeasi randuiala de viata duhovniceasca ca la Manastirea Prislop, sub a carei influenta se afla. In prima jumatate a secolului al XVII-lea, calvinii i-au izgonit pe calugari din manastire. Dupa alungarea calugarilor de catre calvini, manastirea ajunge in paragina. In urma Revolutiei din anul 1989, Episcopia Aradului a hotarat sa reinfiinteze viata monahala la Cetatea Colt, dar abia in anul 1995 schitul a capatat viata, prin formarea primului nucleu de calugari. Conducerea obstii i-a fost incredintata ieromonahului Calinic.
Biserica din piatra, ctitorita in secolul al XIV-lea de familia Candestilor, a fost transformata in grajd de animale in perioada comunista, ajungand intr-o stare de degradare totala. Obstea manastirii a trecut si ea prin mari greutati, in special financiare, ca sa-i poata reda adevaratul statut. Au fost inaltate zidurile, pentru ca ramasese in picioare numai turnul, s-a facut sarpanta acoperisului si a fost acoperita, apoi s-a tencuit in interior si a fost inzestrata cu obiectele de cult.
Tot in cadrul manastirii a fost descoperit mormantul unui egumen pe a carui piatra funerara – care se pastreaza si azi – este inscris numele de „popa Kir Ghenadie”.
