Crama ,,Marin Lupu” – Breaza

Sursa: Reprezentanții Cramei

Este o cramă de familie constituită în baza a două hectare de vie. Misiunea acesteia este de promovare a vinurilor pregătite numai cu mijloace tradiționale, fără a fi incluse adaosuri sau prelucrări chimice.

La început, vinurile au fost premiate la concursurile din zona Breaza – Pietroasa, și mai apoi la Sofia (argint), iar cele de aur la București, cu participarea mai multor țări, după toate continentele. Anumite vinuri din gama cramei, au reușit să câștige două medalii de aur și una de argint la concursurile internaționale. Soiul cu care exceleaza rămâne tămâioasa românescă, considerată o regină a vinurilor românești. 

Vinurile produse aici:

• Regina Istriței – Tămâioasă românească
• Miracol – vin din struguri roșii, vinificat în roșu și roze, în care am macerat 9 plante medicinale, de la care am împrumutat niște arome deosebite. Vinul rezultat îmbină plăcutul cu miracolul pe care-l dau aceste plante. Mai concret: toamna, în mustul de merlot se pun fructe și plante medicinale precum măceșul, mărul, gutuiul, coada șoricelului, pelin, peliniță etc., toate combinate în anumite proporții doar de mine știute.
• picătură de rubin – dintr-un cabernet sauvignion macerat și fermentat liber. De asemenea, poate fi vinificat și roze.
• Vinul Dacilor – fetească neagră vinificată în roșu, care dobândește niște arome deosebite, în mod particular și datorită teroarului din zona Breaza. (Teroar= un complex de elemente ce se îmbină în mod original, precum pământ, soare, apă și aer).
• Gerula – vin ce poartă denumirea personajului principal din filmul Columna lui Traian. Este un vin alb sec făcut special din Sauvignion Blanc, Chardonnay și Crâmpoșie (soi românesc vechi), creat pentru a fi servit în asociere cu carne albă și pește.

Pasiunea pentru vie și vin este nativă, vine de undeva de la înaintașii proprietarilor. Vinificația este facuta păstrând modul tradițional, la care au adăugat, prin multe încercări, anumite operații îmbinând timpul cu temperatura ambiantă.

Maceratul unui vin se produce într-un timp mai lung sau mai scurt, în funcție de temperatura aerului (mai scăzută sau mai crescută). Dacă afară e mai cald, macerația e mai scurtă. Aici e vorba de meserie, de gust, de tehnica vinificației, de fler și de experiență. Este imposibil să cultivi bine o vie și să produci un vin bun dacă nu ai experiență.

Din practică și printr-un studiu susținut proprietarii au descoperit multe secrete ale vinificației, unele care au contrazis cu succes teorii vechi și acceptate în masă, cum ar fi fermentația unui pinot noir la 19° (teoria spune că el poate fermenta la maxim 14°) cu drojdii sălbatice, naturale, crescute pe boaba de strugure.

Via acestora este stropită doar cu piatră vânătă și i se aplică doar patru stropeli pe an. Sunt dăunătoare stropelile în exces, până aproape de perioada culesului. Stropitul excesiv cu substanțe toxice realizat până în apropierea culesului distruge drojdiile sălbatice de pe boaba de strugure și împiedică procesul natural de fermentație al vinului.

Un aspect foarte important in ceea ce priveste pastrarea vinurilor, este acela ca, tot vinul din interiorul cramei  se păstrează în butoaie de lemn și inox. Exista o reala pasiune in randul proprietarilor cramei pentru vie si vinificatie, fapt ce i-a determinat sa fie autodidacti.