• General
  • Itinerariu
  • Excursia include
  • Pareri
  • Intrebari

Sursa: Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Breaza

In Breaza se afla un frumos conac ce a aparţinut familiilor Brâncoveanu – Bibescu, vechi din secolul al XIX-lea.

În anul 1831 Moșia Breaza a fost cumpărată de Grigore Dimitrie Ghica prin intermediar și împărțită ulterior între frații Scarlat și Panaiotache Ghica. Aceștia aveau să împartă între ei la 1838 întreaga moșie de la Breaza și „chiria caselor mari cu toate împrejurimile lor”.  În 1850, partea de moșie a lui Scarlat Gr. Ghica a fost scoasă la vânzare și cumpărată de „casa doamnei Zoe Brâncoveanu”. Zoe Basarab Brâncoveanu (1802-1892, născută Mavrocordat) era fiica adoptivă a banului Grigore Brâncoveanu (1776-1832) și a Saftei Balș (1778-1857), fiind nepoata acesteia. Din anul 1825, Zoe Basarab Brâncoveanu a devenit soția lui Gheorghe Bibescu (1802-1873), domnitor al Țării Românești între anii 1842 și 1848. La data cumpărării moșiei Breaza de către casa Zoei Brâncoveanu la Breaza se afla curtea familiei Ghica cu conac și grădină amenajată.

Primul document cartografic care face referire la reședința casei Zoei Basarab Brâncoveanu este planul moșiei Breaza ridicat în anul 1864 pe care au fost înregistrate două loturi aparținând acestei familii unul situat pe partea stângă a Căii naționale Ploiești-Predeal (azi. Str. Republicii) cuprinzând „castelul” și parcul proprietății, cu alei și plantații, și cel de al doilea lot, vizavi de primul.

Conacul era amplasat aproximativ în centrul său. În axul clădirii, era amenajat un rond, probabil cu flori, delimitat de alei plantate. Clădirea era înconjurată, pe trei laturi, de o plantație deasă de arbori. La sud de clădire se întindea o livadă până la limita de sud a proprietății, iar la nord era probabil o zonă acoperită cu vegetație mai joasă și mai rară, probabil grădini de zarzavat. La sud de acest lot, de-a lungul Căii Ocina (azi str. Ocina) era amenajat locul destinat târgului de pe moșia Breaza. Si astăzi tot în această zonă când se sărbătorește ziua orașului se ține Târgul de Sf Paraschieva și Bâlciul tradițional. Pe latura de est a lotului, de-a lungul șoselei naționale, a fost amenajat un aliniament cu un singur rând de arbori.

După 1948, funcțiunea clădirii s-a schimbat din locuință privată în locuință colectivă, sanatoriu TBC, ultima funcțiune avută înainte de retrocedare fiind aceea de hotel. În acest interval de timp au fost realizate compartimentări interioare la toate nivelurile clădirii. Hotelul se numea Vila Parc si evident ca degaja un aer boeresc. Sub acoperișul său și-au găsit adăpost și liniște multe personalități de seamă ale culturii românești: Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Martha Bibescu și Anne de Noailles, Paul Gottereau, cel care a proiectat o mare parte a Palatului Regal de pe Calea Victoriei.

În arhivele naţionale găsim fotografii ale frumosului conac, dar şi numeroase inventare  care precizează prezenţa unor opere de artă însemnate la conacul din Breaza, semnate de artişti precum Toniţa, Enea, Popp, Jalea, Băeşu, dar şi scoarţe româneşti, vase Galle şi o impresionantă bibliotecă. Cu toate acestea, pentru conacul Brâncoveanu unde Martha Bibescu și Anne de Noailles şi-au găsit inspiraţia, momentan nu s-a gasit un plan de salvare si valorificare.

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

  1. :

    Bravo pentru articol. Trec de atatia ani pe langa cladirea asta, si spre rusinea mea nu am cautat informatii despre ea. Are o istorie interesanta, dar uite ca stramosii boierilor de altadata investesc acum in alte prostii si arata dezinteres pentru bucatele vechi de istorie. Bravo comunistilor pentru valorificarea inteligenta a multor astfel de obiective.

Add a review

Nu sunt detalii