Sursa: Primăria Municipiului Caracal
Biserica ,,Sfantul Nicolae’’ a fost construit în zona centrala a municipiului Caracal și reprezintă un monument de arhitectură religioasă ce conferă orașului imaginea de vechi așezământ al romanațenilor, prin pictura religioasa, prin arhitectura și prin arta bisericească interioara.
Actuala biserică a fost construită în anul 1863 de către Pr. Ioan Economu, pe locul unei alte biserici mult mai mici, care a fost clădită în anul 1770, de către Protopopul Mihail din Gotavat. Pisania care se află deasupra intrarii a fot refacuta în intregita cu noi date, constituind un adevarat istoric al bisericii pana in anul 1984. Aceasta pune astfel:
,,[…] Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu lucrarea Duhului Sfânt, ziditu-s-a din temelie, pe locul unei mici biserici, această sfântă şi Dumnezeiască biserică, cu hramul Sf. Ier. Nicolae, din iniţiativa Pc. Pr. Ioan Economu. Lucrările s-au desăvârşit în anul 1895. Pictura murală, în tehnică ulei, executată de pictorul Costache Petrescu – Craiova, iar la catapeteasmă executată de pictorul Mihail Dragomirescu din Bucureşti. În anul 1925 s-au făcut reparaţii şi s-a restaurat de către pictorul Velici – Turnu Severin, executând ornamentele. În urma seismului din 4 martie 1977, […] cu obolul şi contribuţia enoriaşilor parohiei şi a altor bine-credincioşi, s-a consolidat cu centuri de beton armat, iar în anul 1984 s-a renovat pictura.“
Din punct de vedere arhitectural, lacasul de cult este spatios, in forma de cruce, cu o pictura interioara in stil neobizantin care este de o expresivitate si o finete rara. Începând cu anul 1990 s-a refăcut exteriorul bisericii în praf de marmură, iar în interior pardoseala a fost înlocuită cu mozaic. Ceea ce constituie podoaba acestei biserici e tâmpla, jeţul regal, amvonul şi două port-icoane sculptate în lemn, de o execuţie cum rar se poate vedea „aduse direct de la Paris de colonelul Vlădoianu“, în amintirea copilei lui decedate Stela Vlădoianu.
În curtea largă a bisericii se găsesc trei monumente funerare, unul din piatră făcut la 1832, pe care stă scris „Aici stau în repaus Dumitru Greceanu şi Zoe, a sa consoartă, de neam Racoviceanu, răposatu la 1832 Martie şi 1832 August“.
Cel de marmură albă este al Stelei Vlădoianu decedată în anul 1872 la vârsta de numai 18 ani, iar pe lespedea de deasupra este scrisă o lungă dedicaţie ritmată din care expunem câteva versuri:
„O rumenă floare, Pălită de soare, O jună copilă, Ea Stela numită,
De moarte răpită“