Sursa: Călător prin România (foto)
Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe a fost ridicata intre anii 1880 si 1881 in centrul satului Flamanda (sat ce a fost impartit in alte doua sate in anul 1942) din Teleorman. În acest loc ar mai fi existat o altă biserică, incendiată pe la 1810-1812 de către turci după dărâmarea moscheii din Turnu.
Aceasta este construită din cărămidă, în formă de navă, cu o lungime de 17 m și lățime de 7 m, cu un zid de 1 m grosime, la care să adaugă un pridvor deschis de 3×4 m care acoperă intrarea de deasupra căreia să gasește pisania, iar pe frontonul pridvorului găsim anul construcției: 1880. Pictura a fost realizata in 1880-1881, asa cum spune si pisania:
‘’ Pisania vechii biserici încă mai dăinuie. Este destul de greu de descifrat, dar oferă primele informații certe despre biserică: „Acest sfânt lăcaș s-a construit și pictat în anul 1880-1881 în zilele Înalt Preasfințitului Arhiepiscop al Unguro Vlahiei Calenic Miclescu, în zilele… (sters) asemenea în zilele preotului Constantin. Maistorii Anastasie și Spire. Și s-a repictat în anul 1932-1933 în zilele Preasfințitului Patriarh Miron Cristea și în zilele … (șters). Preot Petru Crețuleanu. Pictori Șt. Stătescu și M. I. Dăbuleanu.”
Stersaturile au legatura cu perioada comunista, iar in cele doua spatii erau trecute numele Carol I si Carol II.
Asa cum spuneam, satul Flamanda a fost impartit in alte doua: Ciuperceni si Poiana. Motivul care a stat la baza acestei mutari a fost unul natural. Dunărea, în cursul ei de vărsare, a cărat sloiuri de gheață ce au format un baraj ce nu a mai permis cursul normal al apelor, localitățile din jur fiind astfel inundate. Casele oamenilor s-au dărâmat, aceștia s-au mutat în noile sate, dar biserica a rămas, și a fost folosită încă pentru mult timp, până în anii 1976-80, când noua biserică din satul Ciuperceni a fost terminate. Din vechea construcție a fost adusă la biserica nouă din Ciuperceni catapeteasma, ce a fost extinsă cu încă 2 locuri de icoane.
In jurul bisericii sunt tesute tot felul de legend. Una din acestea il implica si pe fostul dictator, Nicolae Ceausescu. Se spune ca dupa mutarea vetre satului si ramanerea bisericii in camp, pe la 1980, Nicolae Ceausescu trecand prin zona si vazand biserica cu crucea in varful turlei de pe naos, a dat ordin sa se darame turla. Cei 8 oameni puși pentru această sarcină ar fi murit la o zi după aceasta, înecându-se în timp ce erau la pescuit și fiind găsiți la 3 zile după aceea într-o stare avansată de descompunere.
O alta legenda este legata de un incendiu care a distrus biserica. Prin anii 1980 biserica trece printr-un incendiu, iar sursele focului ar fi mai multe, dar dintre cele mai plauzibile ar fi că un cioban a venit cu oile în zonă și s-ar fi adăpostit în biserică, focul fiind lăsat necontrolat, sau o alta ar fi că proprietarul unui teren vecin cu biserica ar fi avut mai multe vaci, iar în biserică a amenajat un staul unde se mulgeau vacile; la fel, a fost aprins un foc nesupravegheat și a mistuit biserica. Tot din sfera legendelor se crede ca tocmai acel cioban ar fi fost cel care a dat foc bisericii si, ca in cazul celor 8 oameni, a sfarsit tragic, arzand de viu intr-un incendiu ce i-a mistuit casa.
Din anii 1980 biserica veche a fostului sat Flămânda a fost lăsată fară turlă, fără acoperiș, arsă, mai pe scurt abandonată într-o stare jalnică în mijlocul câmpului și nu a mai fost folosită pentru cult. Aceasta s-a vrut de mai multe ori transformată în altceva, fiind în perioada comunistă pentru puțin timp un depozit, ba chiar cineva dorea să facă un service auto în acest loc.
În 8 mai 2019, părintele Justinian Oprina, viețuitor la manastirea „Sf. Ioan Rusul”, detașat de PS Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, a fost trimis în Ciuperceni la ruinele vechii biserici să înființeze mănăstirea cu hramul „Sf. Ioan Valahul”, mănastire de monahi cu viață de obște, și să aducă la bun sfârșit toate lucrările de renovare și amenajare a acestui loc. După un demers destul de îndelungat a început curățarea și amenajarea bisericii și zonei din jurul acesteia. Au fost găsite cruci din diferite perioade (cea mai veche datată la 1809), oseminte ale celor îngropați cândva în curtea bisericii, câteva monede vechi, cuie si lanturi. În biserică a fost găsit sub pământ piciorul sfintei mese și bucăți de marmură din capacul acesteia; rezemat de peretele altarului, rupt în două bucăți, un alt capac al sfintei mese făcut din piatră.
