Sursa: Delia Maria Tatu si Ioan Bodochi – Muzeografi la Muzeul Castelul Corvinilor (text), destepti.ro (foto)
Biserica este nominalizată în Lista monumentelor istorice a judeţului Hunedoara la poziţia 306, cod HD-II-m-A-03350.
Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara, alătură într-o manieră originală naosul în cruce greacă înscrisă absidei poligonale a altarului, un turn-clopotniță, pe latura de vest și pronaos tăvănit. A atras de timpuriu atenția istoricilor de artă şi arhitectură ca fiind una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe de zid din Transilvania în care formele de tradiție bizantină se îmbină cu cele gotice.
Primele informații despre denominarea ortodoxă din Hunedoara, sunt în legătură cu informaţiile din izvoarele medievale din care reiese faptul că în 1452 vlădica Ioan de Caffa, prelua păstorirea românilor hunedoreni, intrând astfel în conflict cu iezuitul Ioan de Capistrano.
Prima atestare documentară a bisericii Sfântu Nicolae din Hunedoara este aflată în directă legătură cu cea mai importantă familie hunedoreană, cea a Corvinilor. La 5 iulie 1458 regele Ungariei Matia Corvin reconfirmă dreptul acordat comunității românești din Hunedoara de a-și construi un așezământ de cult, pe locul unuia mai vechi, despre care nu se mai păstrează informații (un privilegiu anterior fusese deja acordat la data de 30 noiembrie 1456, la Timișoara).
A doua sursă importantă pentru stabilirea etapelor de evoluție ale bisericii este pisania de deasupra ușii naosului, inscripție care a fost interpretată fie ca dovadă a construirii edificiului de cult în secolul al XVII-lea, fie ca un martor al unei etape de renovare și repictare a acestuia, în 1634, respectiv 1654.
„„Cu vrearea Tatălui și cu ajutorul Fiiului și cu săvârșitul Sfântului Duhu, întemeietu-s-au această sfântă și dumnezăiască besearecă, pre hramu Sfântului Nicolae, în zilele prealuminatului Craiu Ardealului Gheorghie Racoți cel Bătrân, în cursul anilor 1634, cu osteneala și împreună cu toată cheltuiala a protopopului Ianăși ot Hinidoră i protopop Nicolae i Vasilie snă protopop Ianăși și Statie gineri-său, și cu mila a mulți neguțători s-au zidit ca să fie pomană părinților și sufletelor dumnealor și cari în cursul anilor 1654, aflatu-s-au lăngă ctitorii cei bătrăni, iar niște neguțători creștini, Dumitru Mărcocianul din Hinidoră și cu Nicolae Crăciun de o au zugrăvit și o au înfrumustățat, iar cheltuiala din osteneala dumnealor, ca să fie pomană părinților și sufletelor lor păn în veaci. Amin. Pis msța Avgusta dni 20, văleat 1654. Varul și aurul la păreți și stălpișor au dat-o iară popa Nicola”
Rezultatele cercetărilor arheologice au relevat faptul că biserica a fost construită într-o singură etapă, cu o pronaos, naos și altar în patru laturi, turnul clopotniță fiind adăugat post 1827, conform litografiilor păstrate.