Sursa: Ministerul Apărării Naționale și Oficiul Național pentru Cultul Eroilor
Specialitate militară cu un pronunțat caracter tehnic, arma geniu și-a dovedit pe deplin utilitatea pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial. Trupele de geniu – compuse, la începutul conflagrației, dintr-un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri și un batalion de specialități (telegrafie, aerostații, automobile, secții de porumbei etc.) – au contribuit, atât prin lucrările executate, cât și prin sacrificiile în vieți omenești, la îndeplinirea dezideratului unității naționale.
Prin misiunile diversificate pe care le-au îndeplinit – ca de exemplu: construcția unor infrastructuri de cale ferată; organizarea trecerii unor cursuri de apă cu ambarcațiuni mobile și pe vase de echipaj; amenajarea pozițiilor de apărare cu tranșee, a rețelelor de sârmă ghimpată și a lucrărilor de nuielărie; realizarea și deservirea posturilor telefonice și telegrafice etc. –, geniștii români au facilitat obținerea succeselor militare ale Armatei Române în Războiul de Întregire a Neamului. Acest fapt este evidențiat inclusiv prin jertfa a aproximativ 1.000 de militari ai aceste arme, morți la datorie în special în Campania din vara anului 1917, dar și prin cei peste 100 de ofițeri geniști, care, pentru comportarea lor vitejească, au fost distinși cu diferite ordine și medalii de război.
După război, pentru ca sacrifiile eroilor geniști să nu fie uitate, din inițiativa unui comitet prezidat de către generalul Constantin Ștefănescu-Amza (fost inspector general al Corpului de Geniu) a fost lansată o acțiune de colectare a fondurilor bănești necesare ridicării, în București, pe un teren din fața cazărmii Regimentului 1 Geniu (donat de către colonelul Grigore Georgescu, șeful de stat major la Inspectoratul tehnic al Geniului), a unui monument comemorativ.
Sumele rezultate din colectă, cotizate voluntar de către toți ofițerii geniști din Armata Română, au făcut posibilă construirea unui ansamblu statuar, localizat în prezent la intersecția bulevardelor Iuliu Maniu și Geniului. Realizată de către sculptorul Spiridon Georgescu și turnat în bronz la Fabrica și Turnătoria V.V. Rășcanu din București, opera comemorativă de război a fost dezvelită la data de 29 iunie 1929, la festivitățile organizate cu această ocazie participând o serie de personalități politice și militare, în frunte cu principele Nicolae al României și șefii serviciilor și comandamentelor unităților de geniu.
Elementul dominant al impresionantului ansamblu, „Leul” din bronz, simbolizează rezistenţa şi vitejia Armatei Române în campaniile anilor 1916 și 1917. Personificare a forței și biruinței, acesta stă cu labele din față pe trofeele cucerite de la inamic: arme, scuturi, țeava unui mortier și faldurile unui drapel. Pe soclu sunt montate meplaturi din bronz, care redau aspecte din activitatea pe front a trupelor de geniu, precum și patru statui, tot din bronz, înfăţişând patru ostaşi geniști (un pionier, un pontonier, un cercetaș şi un ceferist). Pe latura din față a piedestalului este gravată inscripția: „SPUNEȚI GENERAȚIILOR VIITOARE CĂ NOI AM FĂCUT SUPREMA JERTFĂ PE CÂMPURILE DE BĂTĂLIE PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI”, iar într-un medalion din bronz, instalat pe treptele obiectivului, este înscris textul care îi indică pe destinatarii acestui omagiu artistic: „EROILOR DIN ARMA GENIULUI 1916-1919”.
Monumentul este înscris în Lista Monumentelor Istorice, având codul B-III-m-B-20010.