Sursa: Istoricul Metrorex S.A.
Piața Romană este o stație a metroului bucureștean, care se regăsește pe magistrala M2 ,,Albastră’’. Aceasta a fost proiectată de către Adriana Bunu și a fost deschisă în anul 1988.
Stația a primit denumirea de ,,Piața Romană’’ datorită zonei în care se află. Inițial, Piața Romană a purtat denumirea de Lascăr Catargiu, deoarece de acolo începea bulevardul cu acel nume. Comuniștii erau împotriva a tot ce amintea de trecutul regalist și de intelectualitatea acelor ani, motiv pentru care aleg să schimbe numele acestei stații în Piața Romană, după o stradă care se regăsea la acea vreme (actuala stradă Mihai Eminescu). Ba mai mult, la suprafață, exista o statuie a lui Lascăr Catargiu, care a fost înlocuită, odată cu schimbarea denumirii stației, cu o Lupa Capitolină (cea care acum se află la intersecția Bulevardului I.C. Bratianu cu Str. Lipscani).
Povestea stației are una dintre cele mai interesante povești. În anul 1985, stația a fost inclusă în planurile oficiale pentru construirea tronsonului 2 al magistralei 2. Pe harta de atunci, stațiile păreau foarte apropiate, motiv pentru care Elena Ceaușescu era foarte nemulțumită. Aceasta considera că era nevoie de mai mult spațiu între stații pentru ca oamenii să facă mișcare deoarece ,,au început să se îngrașe’’. Proiectanții și arhitectul au conștientizat cât de vitală era această stație pentru transportul în comun, motiv pentru care își iau angajamentul s-o elimine din proiect, însă doar pe hârtie.
Când au început lucrările la tronson, stația a fost construită ,,pe ascuns’’, în trei luni de zile, în spatele unor ziduri groase, unde s-au făcut niște galerii pentru ca, ulterior să fie transformate în peroane. De aceea, în prezent, peroanele prezintă anumite arcade care despart zona de staționare de zona de rulare a metrourilor. Chiar și așa, un an de zile metroul a circulat între Universitate și Piața Victoriei fără oprire.
La un moment dat, din cauza cererilor unui număr foarte mare de bucureșteni de construire a unei stații la Piața Romană, soții Ceaușescu au fost convinși că această stație era foarte importantă. Astfel, pereții au fost sparți rapid, arcadele lăsate ca stâlpi de susținere și, astfel a apărut stația ,,Piața Romană’’. După spargerea zidurilor, a apărut o mare problemă – pereții mulați erau mult prea aproape de spațiul de rulare, iar stația era asimetrică. Ba mai mult, nimeni nu știa câte găuri trebuiau să dea în perete pentru a permite un acces eficient al călătorilor.
Astfel, Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se dea o singură gaură pe fiecare parte. De asemenea, acest lucru era total impracticabil și, în plus, la vremea respectivă circulau trenurile Astra IVA care nu intercomunicau între vagoane. Un ultim argument împotriva ideii lui Nicolae Ceaușescu a fost faptul că un vagon avea patru uși, motiv pentru care oamenii de la celelalte uși nu puteau să iasă. Astfel, luând în considerare toate elementele acestea, Nicolae Ceaușescu a decis să fie realizate două găuri, pentru fiecare parte.
Din punct de vedere arhitectural, stația este una aparte. Cu un tavan relativ apropiat de sol, acesta nu este susținut de coloane așa cum sunt susținute multe stații de pe această linie. Tavanul este susținut de arcadele care despart peronul de spațiul rulant, realizate de către ingineri in momentul în care Nicolae Ceaușescu a dat ordin să fie construită stația. Stația este prevazută pe podea și pe pereți cu marmură albă, însă de câțiva ani administrația Metrorex a colaborat cu un artist pentru a oferi o altă față stației prin Graffiti.
Sa nu schimbati numele statiei timpuri noi