Sursa: Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Socol
Gările Oravița şi Baziaș au fost primele gări construite pe teritoriul românesc, fiind construite în perioada 1848-1854 de către Societatea căilor ferate austriece, după planurile şi studiile elaborate sub conducerea inginerului Karl Bach, care a mai realizat şi gările Răcăsdia, Vrămiuţ, Bărlişte.
În 1845, directorul districtului minier din munţii Banatului, Gustav Granzsteim, prin memoriul său adresat Baronului Kubek (şeful Administraţiei Averilor Imperiale de la Viena) atrăgea atenţia asupra importanţei economice a extragerii cărbunelui din zona Aninei, Baziaş constituind una din sursele majore de alimentare cu cărbune a liniilor de navigaţie pe Dunăre. Ca urmare a acestui memoriu, între anii 1845-1846, statul austriac punea stăpânire pe toate minele particulare de cărbune din Munţii Aninei. La 31 octombrie 1846, Cancelaria de la Viena aproba construirea unei căi ferate cu tracţiune cabalină care să transporte cărbunele de la Anina la Oraviţa, precum şi a unei căi ferate normale între Oraviţa şi portul Baziaş de la Dunăre.
Linia Oraviţa – Baziaş, în lungime de 62,5 km a fost inaugurată la 20 august 1854, fiind iniţial destinată transportului cărbunelui. Linia situa România pe locul 17 în Europa în clasamentul ţărilor cu căi ferate. Pentru această linie au fost aduse 13 locomotive sistem Engerth fabricate la Viena. Preluată la 12 ianuarie 1855 de către “Societatea Cezaro-Crăiască Privilegiată a Căilor Ferate Austriece” (St.E.G.), după lucrări importante de consolidare, linia a fost deschisă la 1 noiembrie 1856 şi transportului de călători.
După primul război mondial (1919) şi retrasarea frontierei de stat, 35 de km din linie (Oraviţa – Iam) au rămas pe teritoriul României de astăzi, restul de 28 de km rămânând pe teritoriul Iugoslaviei. Astfel, aşa cum prima linie de cale ferată din lume construită în Anglia (1825) pentru transportul mărfurilor a fost “linia cărbunelui” Stockton- Darlington, în România, prima cale ferată pentru transportul mărfurilor a fost tot o “linie a cărbunelui”: Oraviţa – Baziaş.
Gara Baziaş a fost desfiinţată la 15 ianuarie 1950.