Dimitrie Străjescu s-a născut în data de 30 iunie 1883, la Roman și a decedat în data de 30 iulie 1941, în București. A fost colonel de cavalerie și combatant în Primul Război Mondial.
- Familie și studii
A fost fiul lui Paul Străjescu (1848-1887), primar al oraşului Roman, deputat liberal, şi al Olimpiei Makarovitsch, sora generalului Gheorghe Makarovitsch. Dimitrie Străjescu descindea direct dintr-un frate al lui Nicolae Vodă Mavrogheni, Domnitor al Ţării Româneşti (1786-1790). Bunica paternă a lui Dimitrie Străjescu, Eugenia Mavrogheni, era soră după tată a lui Petre Mavrogheni (1818-1887; înmormântat în Cimitirul Bellu), candidat la scaunul de domnie al Moldovei în 1859, fruntaş conservator, apreciat finanţist, ministru de Finanţe şi al Afacerilor Străine sub Regele Carol I, ministru plenipotenţiar al României la Roma, Constantinopol şi Viena şi membru fondator al Jockey Clubului Român în 1875. Petre Mavrogheni a avut un rol esenţial în dezrobirea ţiganilor particulari din Moldova, înainte de Unirea Principatelor, şi în obţinerea recunoaşterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.
Dimitrie Străjescu mai era rudă cu Ioan Străjescu (membru fondator al Academiei Române în 1866), cu Ioan Dimitrie Străjescu, ispravnic de Hotin (1822-1825), cu scriitorul Alexandru Vlahuţă, cu pictorul Eustațiu Altini, cu familiile Hasdeu, Rosetti, Panopol etc.
Boierii Străjeşti sunt şi strămoşii familiei Onou, adevărată dinastie de diplomaţi ai Imperiului Rus, integrată în aristocraţia rusă şi înrudită cu principii Trubeţkoy, principii Şahovskoy, conţii Chreptowicz-Buteniev şi baronii de Jomini.
Dimitrie Străjescu era frate după mamă al academicianului Constantin C. (Tantinel) Iliescu, medic cardiolog de renume internaţional, fondatorul ASCAR.
A fost căsătorit cu Gabriela Codrescu (decedată în 1963), urmaşă şi ea a mai multor familii boiereşti din Moldova, fiica medicului Constantin C. Codrescu (1840-1891), fondatorul Spitalului din Bârlad, şi a Ceciliei Gâlcă (decedată în 1941), rudă cu istoricul V. A. Urechia. Au avut doi fii, Paul Străjescu şi Constantin (Dinu) Străjescu, la rândul lor ofiţeri de carieră.
Dimitrie Străjescu a urmat liceul, un an la Facultatea de Drept, apoi Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie şi Şcoala Specială de Cavalerie de la Târgovişte, iar în 1906 a fost încadrat ca sublocotenent în Regimentul 3 Roşiori, apoi în Regimentul 4 Roşiori, Regimentul 3 Călăraşi, Regimentul de Escortă Regală, Corpul I Armată, Regimentul 2 Călăraşi, Regimentul 11 Roşiori.
- Activitate
A luat parte la Războiul Balcanic şi la Primul Război Mondial, sub comanda generalului David Praporgescu, a generalului Nicolae Petala, a colonelului Dimitrie Suţu, a generalului Arion etc. Pentru bravura arătată în 16-18 septembrie 1916, în bătălia de la Câineni – Vâlcea, a fost propus pentru Ordinul Mihai Viteazul. În 1919 a comandat un detaşament compus din unităţi de infanterie, cavalerie şi artilerie, care a acţionat contra bandelor bolşevice.
În perioada 1931-1937 a condus, cu foarte bune rezultate, Serviciul pensii militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Decoraţii primite: Medalia Jubiliară Carol I, Medalia Avântul Ţărei, Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa a II-a de război, Medalia Meritul Sanitar clasa a II-a, Ordinul Coroana României cu spade în grad de Cavaler, Ordinul Coroana României în grad de Ofiţer, Ordinul Steaua României în grad de Ofiţer.
Dimitrie Străjescu a murit la 30 iulie 1941, în Bucureşti. Este înmormântat alături de soacra lui, de soţie şi de cei doi fii.