Alexandru Ghica s-a nascut pe 8 februarie 1903 si a murit pe ianuarie 1982. Acesta a fost un jurist român, om politic legionar si Director general al Siguranței Statului și Polițiilor în perioada Statului Național-Legionar.
- Familie
Alexandru Ghica provine dintr-o veche familie fanariotă din Țările Române din rândul căreia au ieșit domnitori, academicieni, oameni politici și de cultură. Arborele genealogic al familiei pornește de la Matei Ghica (1565 – 1620) și fiul acestuia, Gheorghe. Frații Alexandru și Grigore Ghica erau fiii lui Grigore Ghica și ai Constanței, născută Câmpineanu, fiica magistratului C. Câmpineanu, nepoata revoluționarului pașoptist, întemeietor al „Societății Filarmonice”, alături de Ion Heliade-Rădulescu și (Constantin) Costache Aristia la 1835. Tatăl fraților Ghica a fost militar, intrând ulterior în magistratură. El făcea parte din ramura moldoveană a Ghiculeștilor, fiind fiul lui Alexandru Ghica și nepotul lui Grigore Alexandru Ghica (1807-1857), domnul Moldovei post-pașoptiste.
Frații Alexandru și Grigore Ghica au fost colegi la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu și apoi la facultatea la Drept cu Corneliu Zelea Codreanu. Împreună cu Alexandru, Codreanu a plecat la Cluj pentru a lua legătura cu Ion Moța, Corneliu Georgescu pentru a-i determina să se ralieze într-o organizație naționalistă unică, Liga Apărării Național Creștine – L. A. N. C., viitorii membri fondatori ai Legiunii Arhanghelului Mihail. Mama fraților Ghica, principesa Constanța Ghica, se afla în comitetul de conducere al Uniunii Național-Creștine, partidul politic al lui Alexandru C. Cuza și Nicolae Paulescu, fondat în ianuarie 1922 și a subvenționat masiv Liga Apărării Național-Creștine a lui Codreanu, pentru construirea unui „cămin studențesc cultural-creștin”, sustras de sub autoritatea Rectoratului și le-a mai pus la dispoziție și un teren pe strada Carol din București, „destinat cultivării zarzavatului pentru nevoile echipelor voluntare ce făceau cărămizi la Ungheni”. Nu se cunoaște exact data la care frații Ghica au aderat la Mișcarea Legionară, și nici Codreanu nu pomenește nimic în acest sens, cert este însă că aceștia, împreună cu mama lor, au fost de la început alături de acesta, ajutându-l cu fonduri bănești, atât în 1922, cât și în 1926 cu ocazia plecării acestuia la studii la Berlin și ulterior la Grenoble.
S-a căsătorit cu fiica politicianului liberal Mihail G. Orleanu, devenind, astfel, cumnat cu avocatul Mihai M. Orleanu, viitorul prefect legionar al județului Covurlui din timpul guvernării legionaro-antonesciene.
- Activitate
La întoarcerea lui Codreanu din Franța în 1927, Alexandru Ghica va fi mesagerul acestuia pe lângă Alexandru C. Cuza în contextul scindării statutarilor. Codreanu milita pentru unitatea Ligii, fapt care l-a îndepărtat de profesorul Cuza. În anii ’30, datorită faptului că au ocupat funcții în magistratură, frații Ghica și-au ocultat activatea în Mișcarea Legionară, Ulterior, Alexandru Ghica a fost eliminat din magistratură, practicând avocatura.
În timpul „marii prigoane” carliste contra legionarilor, Alexandru a fost arestat și întemnițat. Dacă în februarie 1937, Nae Ionescu se arată iritat de refuzul lui Codreanu de a colabora cu regele Carol al II-lea, iar în noiembrie 1937 își exprima reticența față de pactul de neagresiune electorală cu Iuliu Maniu dar, după asasinarea acestuia, va fi cel mai mare inamic al împăcării cu regele. Dispariția sa relansa ideea de reconciliere dintre rege și Mișcare.
Numit Director general al Siguranței Statului și Polițiilor în perioada Statului Național-Legionar, (14 septembrie 1940 – 3 februarie 1941), ca urmare a implicării în organizarea Masacrului de la Jilava și a participării la Rebeluinea Legionară Alexandru Ghica a fost arestat și întemnițat pentru aproape un sfert de veac, între anii 1941-1964. A fost deținut în pușcăriile de la Jilava, Pitești, Văcărești, Aiud, Alba, Sibiu, Brașov, Ploiești, Ghencea, Galați, Giurgiu, Suceava, Gherla și a fost urmărit de Securitate până la sfârșitul vieții.